M-am apropiat de Padurea Baciului cu bucurie, deschidere, liniste. Verdele mi-a invadat ochiul lasandu-ma insa sa vad trei conuri de lumina alb, roz, albastru care deschideau valsul si care nu puteau fi ocolite. In conul alb am simtit puterea dezvelirii, in cel roz, viul iubirii iar cel albastru era insasi comunicarea. Mergand o imagine din copilarie imi revenea mereu, trecand campurile cu trusa de limpezit suflete unind lumile intre ele. Am imbratisat ivoriul ei si m-am lasat chemata de un drum pe care l-as numi al durerii pentru ca o femeie m-a intampinat si apoi altele cu suferintele lor, copiii omorati, fete tinere plecate devreme sau alte rani care tipau intr-un cenusiu purpuriu care iti atingea sufletul scrijelindu-l. Raul tipetelor curgea cu copiii abandonati sau omorati si pasii nostri treceau prin ei undeva in roua intalnirii darurile unimice atingand Locul. Am depasit zona aceasta si am ajuns la o Cruce de Lumina mare frumoasa care desfacea locul in doua, un val cenusit unde tristetea te coplesea si un taram minunat de unde intr-un fel calduros fiecare intrebare primea un raspuns. Am pasit aici si am simtiti intalnirea lumilor. In hore multicolore, erau imbratisati din aproape in aproape toti cei ce-si ridicau chipul si se recunoasteau ca Fiii ai Domnului. Sunteti primiti, am soptit. Intorceti-va Acasa. Si Crucea cu toti luminatorii ei devenea prin orizontala ei, punte iar pasii usor zdrobiti la inceput se inaripau viind in Trecere, sustinand marea Imbratisarea oferita de Fiicele de lumina si de insasi Maica care in grai divin le schimba vesmintele si le colora chipul in bucuria acestui Acasa in care toti radiau.
M-am asezat pe o banca rotunda si am privit aceasta Trecere cu Dulceata, ascultand fiecare poveste in talcuirea ei. Ghizii ii aduceau pana la punte pe cei rapusi de suferinta iar de acolo in val luminic, pasirea devenea usoara ca o unda vibratila care transforma pasul, in cantec, bucurie, frumusete. Asa se facea tainica primire apoi intrau in hore luminice in care chipul lor incepea sa radieze din ce in ce mai mult devenind un unic chip al indumnezeirii. Am privit lacrimand iar apoi m-am trezit pasind in chiar hora lor unind Cercul si Pamantul, Vechiul de Nou, Tristetea de Bucurie cu o Unime care curgea prin mine si Noi atingand Totul. Ceva din mine sfasiat in taramul tristetii se intoarse Acasa si in rodirea noua am simtit ca un vesmant frumos de lumina aurie se aseaza peste noi toti, imaginea din copilarie primind in ochiul dezvelit o noua talcuire.
Am stat aici pe aceasta Spirala a Intoarcerii Acasa un timp parca nelimitat insa verdele plin si Valentin m-au chemat Inapoi si Aici ajutandu-ma sa rasfoiesc si alte petale ale aceluiasi loc.
Strabatand padurea am simtit din nou supralumile si sublumile cum isi dau mana, conlucrand in vremuri de Trecere.
Am trecut pe langa rauri de emotii, oale incandescete in care faptele tipau, oameni atinsi de multa vinovatie, femei care nu se iertau si nu se iubeau, batrane sfartecate de multa suferinta, drepti care nu inflorisera in lucrarea lor apoi am pasit intr-un taram al copiiilor care se impartea in doua al celor parasiti, abandonati si al celor iubitori si primiti. Aici Fiice de lumina calatoreau de la unii la altii si imparteau boluri cu lumina lichida. Cei primiti intrau astfel intr- un cerc format dintr-o energie minunata in care se impletea albastrul, albul si rozul iar ceilalti veneau rand pe rand si se asezau in acest brau imbratisati de toate Fiicele si de insasi Maica refacand intoarcerea Acasa, insasi Taina.
Uneori Fiicele se apropiau mai mult de ultimii veniti si cu lumina lichida le pansau ranile pana cand chipurile lor dezvelite radiau sustinand hora iubirii, bucuriei, primirii.
Si aici in taramul copiiilor m-am oprit destul de mult lasand aripile lor sa-mi inunde interiorul. Apoi am continuat coborarea trecand pe langa un ….spatiu de aterizare pentru nave si vehicule cosmice si din nou un taram al Unimii unde am putut vedea Oameni Frumosi plecati care sustineau Trecerea dar si Fiice care radiau si care participau la aceaste intalniri unimice dintre supra si sublumi, umbraluri si taramuri radiante.
Am multumit locului si m-am indepartat pastrand in suflet Iubirea de Tot si Toate, Unimea, Bucuria.