Am citit ce ai scris pe frecventaom. Iar ceea ce am simtit m-a determinat sa-ti scriu. E atat de frumos cat de asemanatoare pot fi trairile noastre si totusi diferite… Am avut si eu o traire pe 23 septembrie, care ii implica pe Merlin si pe Regele Arthur.
Stateam la o masa rotunda, asemanatoare cu Masa Tacerii. Doar ca era confectionata dintr-o piatra asemanatoare calcitului sau aragonitului si era situata pe un pat de iarba. M-am asezat si mi s-a adus o tava acoperita cu un capac. Am ridicat capacul si pe tava erau trei sfere colorate. Una era „Speranta”, alta era „Bucuria” si cea de-a treia era „Iubirea”. Sferele s-au ridicat si au inceput sa se invarta deasupra capului meu, descriind o traiectorie asemanatoare semnului infinit. Totul s-a transformat in jurul meu, iar eu ma aflam pe o barca, plutind pe un rau domol. La un moment dat, barca a ajuns in fata unor porti uriase, boltite, cu o lucratura frumoasa. Portile s-au deschis fara zgomot si am ajuns in ceea ce semana cu un parc de distractie. M-am dus intr-un cort. Totul era in penumbra, mai putin centrul cortului. Acolo sub un con de lumina se afla o masa, acoperita cu un material violet-indigo. La masa statea Merlin, iar in fata sa era un glob mare de cristal. Peste tot prin cort se aflau cufere pline cu sticlute pline cu licori si potiuni. M-am apropiat de masa si m-am asezat. Merlin s-a uitat la mine, a zambit si a inceput sa murmure o incantatie. Sfera de cristal s-a luminat si au inceput sa se perinde imagini din trecut, prezent, viitor. Am privit fascinata derularea imaginilor. Cand totul s-a incheiat, m-am ridicat si am iesit din cort, fara sa rostesc un cuvant. Afara, Merlin m-a luat de brat si mi-a spus: ” Ai invatat speranta”. In acel moment sfera de deasupra mea care reprezenta „Speranta” a explodat. O ploaie de scantei a cazut deasupra mea. Iar scanteile patrundeau in fiecare celula, inundandu-mi fiinta. Am putut observa deasupra cortului o frumoasa pasare Phoenix. Am mers mai departe spre un roller-coaster. Acolo am fost intampinata de Regele Arthur. M-a luat de mana si am urcat impreuna in masinuta. Aceasta a pornit, incepand sa urce, sa coboare, sa se rasuceasca. Si in timpul cursei radeam, tipam, imi tineam respiratia si iar radeam. La finalul cursei Arthur mi-a spus: „Acum stii ce inseamna bucuria vietii, cu suisurile si coborasurile ei. Acum ai cunoscut bucuria victoriei unei lupte fara arme”. Si sfera „Bucuriei” a explodat deasupra mea, in aceeasi ploaie de scantei colorate ce mi-a invadat fiinta. M-am uitat in sus. Deasupra zbura un dragon mare alb, cu stea in frunte. Mi-am indreptat atentia spre un loc unde se aflau multe animale. Deasupra acelui loc zbura un cal alb, inaripat, avand coama si coada din aur si in frunte un corn format din pietre pretioase. M-am dus in acel loc si am fost intampinata de Morgana (nu sunt sigura daca era Morgana, deoarece la un moment dat i-am spus Guinevere…) . Mi-a prezentat locul si  la final mi-a spus : „Acum cunosti iubirea neconditionata, iubirea de tot si toate.” Si sfera „Iubirii” a explodat, inundandu-mi fiinta cu iubire. Alaturi de cei trei, m-am urcat in barca si din nou m-am lasat purtata de ape. O alta poarta mare, impunatoare s-a ivit in fata barcii. Pe malul raului, la marginea portii si afla o cupa mare plina cu apa limpede. Femeia a luat in causul palmelor sale, apa din acea cupa si cu ea mi-a spalat picioarele. Arthur a luat apa si mi-a spalat mainile, iar Merlin mi-a spalat capul. Si apa se scurgea pe corp, patrunzand in organism, luminandu-l. Si lumina atat de tare incat nu se mai distingeau trasaturi. Portile s-au deschis si drumul nostru a continuat. Numai ca barca s-a transformat intr-o uriasa petala de floare, iar apa s-a transformat intr-o fasie de lumina. Si ne-am lasat purtati de fasie pana am ajuns intr-o mare de lumina. Am fost scaldati de lumina, devenind una cu ea.

M-am trezit intr-o sala mare cu bolti. In centrul ei se afla un piedestal, iar pe el se afla o carte imensa. Am inceput sa scriu in carte. Imi amintesc vag ceea ce am scris. Cand am terminat de scris, am luat cartea si am dus-o in fata Tatalui. El si-a intins mana deasupra cartii si tot ce scrisesem s-a gravat in carte, litera cu litera. Apoi cartea s-a ridicat, transformandu-se intr-o sfera alba si s-a inaltat  tot mai sus.