Pentru mine clopotelul divin bate tot timpul astfel ca ma straduiesc chiar daca uneori nu reusesc sa urmez chemarile care imi sunt puse in suflet.
Recunosc ca unele din ele sunt pline de riscuri asa cum a fost si calatoria mea in Nepal cu doua saptamana inainte de alegeri, cu lupte stradale, masini dubioase, chipuri dure. Stiam insa ca toate portile ni se vor deschide. Orice chemare din Adevar vine cu multe ajutoare din lumina, raspunsuri, bucurii intregitoare.
Uneori ma intristez cand vad ca aceleasi chemari ating mai multe suflete insa ele prefera shopping ul, comfortul unei excursii in care doar te ingrasi, niste conturi mai grasute.
Si mai departe acele suflete nu rodesc ci doar se fac ca isi adancesc dorurile.
Credeti ca a cauta inseamna o initiere draguta, cateva carti si o cotcodaceala placuta?
Nimic nu poate rodi in confort, ne facem ca facem, cred ca stiu, mai bine la televizor, sa am ce manca restul nu mai conteaza si alti serpisori care ne tin captivi intr-o colivie deloc spatioasa, fara zboruri si revarsari de Sens.
Si ceea ce dati la o parte azi punandu-va intrebari pitice nu rodeste maine si aceasta amanare va usuca organul bucuriei si va opreste arteziana implinirii.
Orice tema facuta va rotunjeste, orice misiune indeplinita va creste, va ajuta sa straluciti, va intregeste.
Valsul sferelor se face cu absolventii nu cu repetenti si in Unime el este Rodire, Bucurie, Stralucire.
ai dreptate ar trebui sa facem mult mai mult….ne straduim sa impletim frumosul cu bunatatea cu gandul bun si proiectii de lumina….
iti multumim ca existi…..ca ne amintesti….
Misiunile pe care le primim de la Centru sunt bucurii intregitoare, deschideri de Sens, salturi de intelegere. Ele nu apar in registrul lui trebuie. Se deschid in interiorul tau ca niste pagini dintr-o carte pe care abia astepti sa o rasfoiesti.