Am ales sa merg in noaptea de inviere la Manastirea Mariei Magdalena situata in Cobadin aproape de Constanta in Dobrogea cea Frumoasa.
Cu o duminica inainte dusesem flori de lumina la Frasinei acum simteam ca o alta lucrare se va face si intre ele imi ramanea sa lucrez asupra vechiului eliberand triunghiurile limitative care ma tinusera captiva multa vreme, dandu-le voie sa zburde in ochiul trezit, frumos atins de lumina, bland-iubind Totul.
Fiecare zi din saptamana patimilor a fost o pasire dureroasa pe o Golgota interioara activata deodata pe o tema veche ce se intorcea parca pentru ultima data, dureroasa nespus, apriga , pustiitoare asteptand un nou Rasarit.
Stiam ca drumul e greu insa acum imi aparea nespus de greu desi triunghiurile divine si Cerurile imi erau aproape. Si ma intrebam cum i-a fost lui, Fiului fiecare pas ……eu fiica simtind ca ma prabusesc sub povara crucii interioare, a temelor vechi, rascolite de acest Post.
A sosit si sambata si in viul inserarii am ajuns la Manastire eu Valentin si Stefan.
Casa intreaga fusese cuprinsa de somn, numai noi, triunghiul rasarisem in noapte.
Am ajuns inainte de 24 00 primind puterea Templului in Dezvelire….toate preotesele venite, fiice si mame, slujind in Sfant Numele Tau pentru Invierea Colectiva.
Si am simtit cum Fiul ne-a atins Centrul activand corpul de slava apoi in grai divin o coloana roz-mov blanda, iubitoare, frumoasa ne-a imbratisat pe noi, cei veniti, Dobrogea, Tara, Planeta, o coloana ce a tasnit din toate Templele Divinului Feminin, hranind aceasta inaltare in chip christic, dezvelind intoarcerea Acasa si insasi viul vietii in Sfant Numele Tau.
M-am intrebat de ce o manastire atat de mica a fost aleasa sa slujeasca pentru o lucrare atat de mare si raspunsul mi-a venit instant….pentru ca grairile divine nu au nevoie de fala, ziduri, recunoastere.
In aceasta oaza mica de smerenie, cuvantul Domnului a putut fi auzit si tandra primire Acasa s-a facut frumos limpede, intr-un fel minunat luminand Departarile cu Rodirile Ei.
Si coloana cea plina de talcuire a atins pe Fiul Omului dandu-i bucuria indumnezeita, frumusetea si caldura cu care sa se intoarca acasa ca Fiul al Domnului binecuvantand si Cerul si Pamantul in Sfant Numele Tau.
In tandra despletire a acestei spirale luminice am simtiti cum toate atributele divinului feminin s-au activat pe fruntea colectiva ca un rasarit de daruri cu care vom atinge Totul, transformand lumestile in compozitii ceresti radiante.
In viul eternizarii, Ierusalimul a coborat cu porti cantatoare si intelegeri vii, imbratisand ochii treziti, atinsi in Acum de Iubirea cea Mare, Credinta dintru Adevar, Iertarea Intregitoare.
……..
Marie Magdalena in suflet ai rasarit
In ochi ai viat
Pentru Noi-Toti
In Impreuna-Una.