In treceri, primavara si toamna de multe ori fizicul nostru este rascolit de raceli care apar datorita neonorarii unor teme legate de noi( de curatare, purificare, limpezire) in asa fel incat sa stralucim ca niste mici sori deloc umbriti de neinvatate.

Raceala este o chemare in banca energetica, o invitatie la reflectie, mediatie, adancire, o intalnire cu Cerurile.

De multe ori alergati la farmacie si va luati antibiotice, dand gurii cosmice care tocmai se deschide in voi, ordinul Taci, refuzand inca o data invatarea, ducand in straturile mai profunde, tema restanta. Insa emotia asociata ei sta dupa colt si dupa ce credeti ca v-ati facut bine, va pocni din nou fie printr-o provocare mai mare, fie printr-o raceala mai puternica pana cand in sfarsit va veti aseza un pic in interiorul vostru si veti vorbi cu Centrul.

Analizati perioada de dinaintea racelii. Ce provocari au venit catre voi? Ce ati invatat din ele? Ce ati refuzat sa vedeti, sa auziti, sa integrati? Cu ce emotii v-ati luptat?

Ce nu acceptati din experientele pe care le atrageti? Ce refuzati sa adanciti?

La ce ar fi de dorit sa renuntati ca sa va simtiti mai impliniti?

Incercati chiar cand norul emotional va ameninta cu o raceala, ca o forma rapida de plata si de restabilire a echilibrului, sa va concentrati pe voi si nu pe cumpararea de medicamente.

Daca nu indurati un pic nu se va activa diamantul care sunteti.

Si daca febra a dat buzna peste voi, ramaneti linistiti, iertandu-va si iertand tot ce ati trait, rugandu-va sau meditand, lasand Cerurile sa aseze talcurile in aceasta poarta in care ego-ul in sfarsit asculta.

Suntem cu toti niste receptaculi divini si pentru ca nu dam voie mesajelor Universului sa ajunga la noi, in refuz, revolta, necuratenie, de multe ori se strecoara o raceala care ne afecteaza ch5, ch6, ch 7 ca sa intelegem cu durere ce nu putem primi si integra cu bucurie.

Fiind cruci de lumina care unesc Cerul si Pamantul in Miez la Centru, intalnirile acestea trebuie onorate, potentate, iubite nu date la o parte, tipate, nedorite.

Cand refuzam Pamantul cu experientele lui, capul Cerul ne raspunde cu o durere sau cu un nor apasator a carui trecere ne va aduce mai multa bucurie pentru ceea ce primim, avem, atragem.

Nu luati antibiotice, adica antiviata, anuland invatarea.

In acest exercitiu reparator, de multe ori Cerurile aseaza un salt de intelegere,  revelator si transformator. Luand medicamente alopate anulati receptia dar si decriptarea.

In astfel de momente, pentru ca trinitatea inferioara compusa din minte-inima-corp fizic cea care naste la mijloc personalitatea bazata pe ego nu mai poate interveni, sufletul si spiritul, stapanii casei vor glasui in Centrul vostru.

In cupa care sunteti, metasenzivitatea va aseza cuvantul-far. Lucrati la Centru si raceala va va dezveli, ceea ce aveti de integrat in taina recunoasterii de SINE.