Mergeam pe ape tulburi, grele, plumbuite pe o punte îngustă, subțire și aurita de Sens și vedeam iadurile cum își vărsau râutatile…Și cascadele erau negre și totul mirosea îngrozitor. Din abisuri reci prin perdele grele auzeam voci oțetite….ne pierdem puterea, privilegiile, acumulatele și mai multe Timpuri dar și acest Acum se dezbracau de hidosenii…fără număr ..lux, trădări, lăcomii, minciuni …patimi nenumărate. Deodată din această noapte grea urmând Raza Christica am intrat într-o cameră micuță ca o chilie unde călugărul Ilie alături de mulți sfinți de-ai noștri se rugau cu lacrimi, viul lor celest dând grai unor Curcubee cuvântătoare!!!! Camera devenise brusc foarte mare și in acest ocean sufletesc am simțit mai multe spirite venind la Rugăciune în Templele Cerești. Chilia era foarte vie si pereții ei redau Trăirea noastră comună în imagini, râuri de lumină lichidă îmbrăcând Țara Noastră. Și vedeam plăpumile negre și cetele și hidrele și balaurii..urlând de Durere, Viul Christic atingând Totul. Zbaterea era atât de mare ca simțeai lupta Hidrei inundând cu veninul ei Totul!!! Însă râurile de lumină lichidă erau din ce în ce mai vii, mai puternice, mai întăritoare, curățând și luminând Totul!!!! Și se rugau copiii, bătrânii, sfinții, domnitorii, luminătorii, bunicii, cavalerii ..Totul participând la Anotimpul Divin! Și izvoarele de lumină mergeau în toate cotloanele aducând la suprafață Adevărurile, ridicând Valurile, Luminând Timpul!!!
Si am simțit Bucuria Christica dilatând Totul și apoi am vazut Cămașa de Lumină a Dnului nostru Isus Hristos coborând peste Tot și Toate ca un con de lumină îmbrăcând Țara Noastră, atingând toate Sufletele și revelând Voia Lui!!!!nu ne lasă…am șoptit toți printre mii de lacrimi amestecate cu bucuria Regăsirii!! Coboară Dreptatea ta, Voia Ta, Adevărul tău peste Țara ta!!!! Și ochii lui cu toată dragostea, cu imensitatea Cerurilor s-au sălășluit în noi Toți și peste Izvoarele de Lumină am văzut coborând Darurile Lui, Pacea Dumnezeiască, Viurile Christice. Și în timp ce sufletele noastre se bucurau de Imensitatea Divină, Maică Domnului cu toată dragostea ei, cu florile și chipul ei minunat a Îmbrățișat RaMaNia și printre lacrimi de iubire a spus cu toată dragostea….Grădina mea de lumină!! Grădina fiilor luminii!!! Și parcă totul s-a luminat și peste tot vedeai oameni bucuroși, flori radiind, fântâni cuvântând…si o radiantă aurie matasind Acum-ul, dezvelind Anotimpul divin!!! Și s-au despărțit deodată Timpurile și cel vechi a plecat cu toată oastea lui Încrâncenată și această Grădină surâzătoare și-a deschis aripile și brațele și Noi Izvoare au curs peste lacrimile celor îndurerați spălând Dorul, Prigoana, Oful, Tristețea. Și am văzut în viul ei în același con pe Mironosițe și multe alte Chipuri înaripate de Bucurie. Și mi-a coborât în suflet Regina Maria și Maria Magdalena și Sfânta Filofteia și Marta și Sf Veronica și am auzit un unic glas. Credința voastră a rupt lanțurile!!!!si Dragostea voastră a deschis porțile Grădinii!!! Și am perceput Primirea și chilia s- a transformat în cetate cu 4 porți și în centru un Soare cu 12 raze atingea Totul!!! Și țara noastră pășea ca o Domniță cu cununa de flori și Bucurie in Ochi și salbe de culori. Și era iubită de Toți și în Măreția ei Discretă întregul ei chip îți Vorbea!!!
Și am simțit ghidarea mea divina spunând…Sunteți primiți! Sunteți iubiți!!!Sunteti Acasă!!!! Și un val aur