Intrasem intr-o camera roz-argintiu picioarele fiindu-mi pana la genunchi in apa, o curgere frumoasa care imi dezvelea mai multe chipuri. Azara unde sunt? In camera lacrimilor. Aici sufletele plang ….spalandu-si hainutele. Mai multe ecrane se activara…..si pe fiecare….cineva plangea……..limpezind alegerile, rotunjind pasii, dezvelind Calea.
Sa pasim…spuse si o alta camera alba, frumoasa ne intampina avand in centru un Triunghi mic argintiu. M-am apropiat ghidata si m-am oprit vazand in el ….familia mea. Cuvintele s-au activat ca niste stergare….Mama Tata, Copil divin, Treime in Unime ajutati-ma sa-i iert pe cei ce m-au primit in viata aceasta, frati intru Hristos. Eu ii iert, Suntem Una cu Iertarea.
Curgand astfel chipul lor se schimba. Erau mohorati, apoi zambitori, apoi luminosi, apoi radianti. Cuvintele teseau. Apoi triunghiul a stralucit in centrul lui graind, Darurile.
Familia divina corespondeaza cu familia lumeasca. Impreuna-Una. Nu puteti trai separat. In rugaciune plini de iubire si cu ai vostri in razboi. Intoarcerea Acasa e vie si triunghiul iertarii, un mic maestru deghizat. Spalati-va chipul in el, activand clarul, discernamantul, intelepciunea. Atat spuse Azara.
Triunghiul cel mic se umplu de chipuri…..mamele vechi si mama noua, tati din alte vieti si tatal nou, copiii stiuti si cei din Acum. Multe vieti. Iertarea era ca o perdea de lumina. Chipurile se spalau, radiau, iubeau. Iertati-ma pentru toate greselile pe care le-am facut fata de mama, tata, copiii, fata de Familie. Ma iert si ma dezleg. Sunt Una cu Iertarea.
Chipurile radiau, ceva ca o pulbere stralucitoare se intorcea Acasa iar triunghiul se largea bland primindu-i pe toti. Si erau multi….foarte multi si multa liniste care cobora peste tot, toate, mine, toti. O hora cu entitati frumoase radiante imbratisa triunghiul. Iubirea, bucuria, caldura, intelepciunea, blandetea, recunostiinta, bunatatea, rabdarea, credinta. Acasa si Una.