Triunghiurile limitative, chipurile noastre plangacioase sunt formate din credinte limitative, emotii reprimate, suparari, dorinte, asteptari, conditionari, patimi. Din ele tasnesc buclele mentale, emotionale, existentiale in care tot repetam exemenele vietii intalnindu-ne cu aceleasi tipare umane chiar daca poarta alte nume. Sunt emanatii ale ego-ului nostru si ele ne abat de la Cale, construind victima sau calaul sau distantul impietrit.
Cand avem nevoie de atentie, apreciere, lumina de la ceilalti, o putem lua cu forta fiind suparati-nemultumiti-in neiubire sau orgoliosi-impietriti-cu sindromul nedreptatii sau neincrezatori-furiosi-lipsiti de acceptare sau umili-in neiubire de sine-neincrezatori in viata si in tot. Aceste triunghiuri reci, ne ofera roluri importante pe scena ego-ului de vataf al curtii sau fifi nemultumita sau printesa nerecunoscuta insa in adevar aceste partituri ne sufoca pe dinauntru ne conduc catre nefericire, conflicte cu ceilalti, somatizari grave, boli.
In trecerea de la un prag la altul al destinului atunci cand nu am extras tot aurul celest al experientei, putem cadea in asfel de triunghiuri mlastinoase jucand pentru un timp rolul victimei sau al nobilului fara curte sau al doamnei nemultumite sau al reginei neincoronate. Nu exista nedreptate in Univers pentru ca legea meritelor data de cei 24 de intelepti ne spune foarte clar: vom primi la timpul potrivit toata plata si rasplata pe care o meritam. Cand vorbim de dreptate ea este doar la varful triunghiului adica in Ceruri. De ce? Pentru ca nu putem accesa oricand akasa pentru a vedea ce datorii avem sau ce aresturi sau ce am facut candva. Ne aflam pe o planeta a consecintelor, culegand ce am semanat si in alte vieti. Atitudine potrivita in fata unei nedreptati este aceasta: Ceea ce este, este si ceea ce nu este nu este. Si apoi imi fac iertarile fata de om, situatie, intregul context cerand dezvelire daca este pentru binele meu cel mai inalt sa aflu ce istorie personala am cu acel om. Sunt multe neinvatate pe care le caram cu noi, viata aceasta fiind minunata pentru a extrage din toate suferintele, diamante pe care sa le asezam in hainuta lui Acum.
Stand prea mult in aceste triunghiuri cu varful in jos, in neacceptare-neiubire-neiertare sau eu merit-ma simt nedreptatita-fug sau in furie-suparare-nemultumire……alunecam si sau cadem pe spirala descendenta si aceste caderi aduc deznadejde, pierderi de job-uri si oameni, boli, nefericire.
Situatiile in sine, proiectele, evenimentele sunt neutre, noi proiectam asupra lor triunghiul limitativ in care ne zbatem. Si constientizandu-l, acceptandu-l, integrand darul lui, putem merge mai departe imbracand triunghiuri de virtituti, de intelegeri, de bucurii, de salturi.
Cand spunem despre un om ca are un caracter divin de fapt vedem o treime care ii dezvaluie chipul: bunatatea-iubirea-intelepciunea sau blandetea-recunostiinta-empatia sau smerenia-caldura-bucuria. Cand spunem despre un altul ca are un caracter mic de fapt vedem un triunghi cu varful in jos care tipa: meschinarie-agresivitate-versatilitate sau falsa umilinta-orgoliu-judecata sau suparare-nemultumire-neacceptare.
Triunghiul cu varful in jos atunci cand se impleteste cu cel cu varful in sus ne invita la uniunea spiritului cu materia a individualitatii cu personalitatea.
Intrebati-va cand apar obstacole in viata voastra: Ce atractori interiori au atras aceasta situatie? Ce triunghiuri limitative ma saboteaza? Ce parti din mine nu mi aduc liniste? Ce-mi dezvaluie aceasta experienta? Ce am de inbunatatit la stilul meu de lucru? La ce as putea renunta ca sa ma simt mai implinita? Ce repet in valsul cu viata si nu ma ajuta sa fiu fericita? Ce situatii se repeta in viata mea?