Am stat mult pe ganduri daca sa mai plec sau nu din tara in aceasta perioada, insa ceva din chiar povestea mea cu tatal fizic ( care a parasit acest taram acum 3 ani) m-a indemnat sa pasesc cu bucurie, curaj, avant in aceasta calatorie facand un vals frumos cu Singapore, o tara mica si incantatoare apoi cu zvapaiata China si mai la urma cu enigmatica Japonie.
Toate trei fusesera gazde minunate pentru taticuciul meu care pastra in chip fizic la nivel de trasaturi o corespondenta uluitoare cu vietile petrecute in Orientul indepartat.
Cand se intorcea de pe mare…..tusele acestea trecute erau si mai vii pentru ca sufletul lui se reintregea in bratele bucuriei de a fi in locuri dragi, stiute, batatorite si dealtfel Acasa in Sfant Numele Tau.
Cand am ajuns aici in Singapore m-au atins fara de veste cateva fuioare de vant cald pline de fosnet si drag care m-au ajutat sa ma scutur repede de oboseala drumului si sa putesc cu verbul zilei pana la Gardens Bay.
Nu am fost coplesita de ceea ce manutele riguroase ale civilizatiei au creat… mai degraba de verdele mai putin rimelat din gradina botanica, de viul strazii si de exploziile de culori care imi atingeau sufletul umplandu-l de bucurie. Paseam pe urmele tatalui mei umpland cupele lui cu alte nuante. De altfel dupa ce a trecut Dncolo am inteles ca ingerii calatoriei care au fost mereu cu el vor fi si cu mine continuand ceea ce el incepuse in verbul regasirii.
M-am simtit extrem de fericita sa-l redescoper in tot si toate alaturi de copii sau de batrani in temple si pretutindeni fara sa caut sa insailez obiectivele turistice cunoscute.
De altfel cea mai mare bucurie a venit din reintalnire mea cu el dar si cu oamenii de pe strada care m-au coplesit cu ajutorul, deschiderea, amabilitatea lor nefortata, simpla, curata.
Undeva in trupul acestei tari a existat candva multa suferinta, uitare, abandon apoi goarna a sunat si piesele din puzzle au inceput sa se alinieze intr-un fel pe care l-as numi minunat, jucaus, frumos gandilandu-ti si ochiul exterior facand sa zburde si teritoriile sufletului.
Printre orhidee in aerul aurit al unei dimineti cu plantele care se tineau de mana, marindu-si culorile pentru a fi contemplate, iubite, imbratisate am simtit toate tarile unindu-si sufletelele si toate tainele devenind Una. Rodirea aceasta m-a insotit toata calatoria topind granitele, formele, largind hora in infinit apoi fuzionand la mijloc in tandra regasire, minunata nuntire in care Graalul straluceste si noi-Una.