Dupa ce a trecut primavara in cuplu si un an alt anotimp isi anunta povestea adeseori ripostam sau ne suparam dorind din nou aceea indragosteala de la inceput, acei fluturasi, acele floricele care se desfac in ferestrele inimii.
Insa anotimpurile interioare isi urmeaza cursul aducand in poala verii, coacerea iubirii noastre, in panerele toamenei, roadele valsului in cuplu si in iarna interioara, multa intelepciune.
Degeaba ne agatam de ceea ce a fost, roata anotimpurilor isi urmeaza cursul dezvelind noi talcuiri, bogate sensuri, alte varfuri de munte.
Din aceeasi bulbi pot iesi alte flori in primavara urmatoare innoirea invitandu-ne la renuntarea la anumite asteptari, eliberarea de conditionari, conlucrarea cu Centrul.
Nu aventurile pot aduce primavara in cuplu ci o noua intelegere asupra vietii si familiei tale in vara, toamna sau iarna pe care o traiesti.
Uitandu-va pe roata cresterii in unime( descrisa in articolul anterior) veti descoperi o etapa numita desincronizarea pe care multi o percep ca fiind o criza, o dezintegrare, in adevar doar o trecere de la un anotimp la altul.
Nu trebuie sa ne sperie faptul ca nu mai este zbucium, neliniste, alergatura, angoasa, agitatie ca in prima etapa, primavara cuplului ci deschizandu-ne catre noul anotimp vom descoperi in procesul recunoasterii de sine, triunghiuri de teme care se dezvaluie ducandu-ne catre mari daruri si intelegeri in cuplu.
Neacceptarea, refuzul, opozitia, caderea in alte tulburari emotionale nu aduc inapoi primavara dupa care tanjim ci acutizeaza desincronizarea, activand neincrederea-neiertarea-neiubirea sau alte triunghiuri dureroase care raman in memoria afectiva dand glas corpului-durere ori de cate ori lumina interioara scade.
Traind in verticala cuplului nostru acolo unde fiecare anotimp se aseaza natural cu toate frumusetile lui, zborul e viu si iubirea se rotunjeste cu fiecare clipa.