Pamantul devine cer. Omul devine Dumnezeu.
Fiecare sarbatoare este un prilej de a escalada un varf de intelegere, de inteleptire, de adancire catre cauza primordiala a tuturor lucrurilor. Sarbatorile sunt instante temporale in care se recreaza ipostazele si aspectele existente in sursa acestora, ce se propaga an de an, atenuandu-se la momentul in care acestea sunt inlocuite de noile energii si informatii. Acesta este motivul pentru care Pastele semnifica ceva acum 2000 de ani si altceva in zilele noastre.
Acum este momentul in care este necesar sa integram lectia Schimbarii la fata, sa intelegem ce inseamna cu adevarat Schimbarea la Fata.
In primul rand, tebuie sa intelegem ca, odata cu schimbarea la fata, apostolii prezenti au fost cu totul transformati: „Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere”. Ceea ce denota ca schimbarea la fata a fost, in fapt, aparitia lui Dumnezeu in toata maretia sa, in forma antropomorfa a lui Isus. Practic, toata lumina necreata era concentrata intr-un singur punct, lucru ce duce si acum la purificarea intregului univers, desi noi nu intelegem, cu totii, in intregime, acest lucru.
Schimbarea la fata a fost momentul din care, Dumnezeu a acordat sansa de schimbare- transformare intregii creatii, pana la nivel atomic. Aceasta a avut loc transformand legea veche (erau prezente cele mai inalte entitati care au participat la ridicarea planetei pana la venirea lui Hristos – Moise si Ilie) catre cei carea aveau sa raspandeasca noua lege si adevarata fata divina a tot ce este viu – cei 3 apostoli prezenti care au intrat intr-o stare de transa, de euforie. In acestia a avut loc o infuzie imensa de lumina, acestia simtind si exprimand inutilitatea oricarei actiuni ulterioare a Creatorului, nevoia de a ramane in campurile si structurile Mantuitorului: „neştiind ce zice, Petru îi spuse lui Iisus : Stăpâne, ce bine ar fi să rămânem aici; dacă vrei vom face trei corturi : unul pentru tine, unul pentru Moise si unul pentru Ilie”. Acesta este momentul in care acestia au fost cel mai aproape de indumnezeire, de tacerea absoluta, de vidul mental, din care a fost construita intreaga creatie, peste care orice cuvant, actiune si fapta este de prisos.
Ce putem face noi astazi? Astazi putem sa folosim acest moment pentru a ne adanci in noi insine: „Cu Voia Ta, Doamne, permit adevaratei mele fiinte de lumina sa se manifeste in intregime prin acest corp pe care mi l-ai daruit pentru a ajunge la Tine. Cu Voia Ta, manifest lumina, smerenia si iubirea Ta universala, pe care tu le-ai lasat in fiecare particula din fiinta mea. Cu Voia Ta, abandonez toate limitele umane pe care le-am manifestat. Cu toate fermitatea, credinta si curajul insuflat de catre ingerii daruiti de Tine, afirm ca din acest acum voi lasa doar Sinele Divin sa conduca toate gandurile, sa rosteasca toate cuvintele si sa faca toate faptele bune harazite de Tine pentru aceasta etapa a existentei mele.” Apoi, dupa ce ne-am purificat in acest mod, cerem ingerilor nostri pazitori sa ne reveleze cea mai inalta ipostaza pe care noi o putem atinge in aceasta viata. Cum aratam, ce facem, cum privim din acel viitor posibil? Iata noua si adevarata noastra fata, pe care o vom construi prin toate secundele ramase, de acum inainte.
„Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.”