Peste tot în Petra te simți îmbrățișat de raza roz-portocalie care se desface ca un con și care te ghidează spre locurile care te cheamă. Și nu mormintele te animă ci Stâncile Graitoare, Tămâia, Smirna, Chipurile Divinului Feminin, Mănăstirea. Încă de la intrare, Oza, mama din Trinitatea Nabateenilor (cu toate chipurile ei reprezentată pe fațada Trezorieriei) îți dezvăluie ca un ghid delicat, ascuns privirii înfometate, discret..despre măreția acestui Loc, care nu s-a lăsat scufundat de Timpuri ci este încă Viu alimentând cu izvoarele lui, Căutările, Bucuria interioară, Frumusețea.
Și această rază îți activează centrii 3, 4, 6 aducând în buchetul lor prin acest roz-roșiatic, puteri vechi ce ies la suprafata fără săbii sau paloș ci Blând întărind Pașii.
În Petra am simțiț Soarele interior, civilizațiile solare și câteva familii de lumină vizitându-ne Sufletele. Și am perceput puterea cristalelor eterice, bijuteriile Ozei, florile de lumină, spiralele roz-purpurii, activând Privirea Interioară, Drumul, Bogățiile Sufletului.
Petra doar îmbrățișată se dezvăluie ..de aceea ai nevoie să faci mulți pași și să lași și vântul și soarele și piatra roșie să-ți vorbească.
În viul acestui loc timpurile în care am fost comerciant arab, sultan, războinic cu privirea aprigă…mi se păreau foarte vii și parcă vorbeau prin toate, dând grai unei noi etape ca o tapiserie vie în care raza roz se împleteste într-un fel minunat cu Toate Razele aducând o strălucire aparte acestui Prezent.