Am sosit in Malta acum cateva zile. In aerul uns de vanturi printre palmieri si flori glasuitoare am zarit pe caldaram urmele cailor….Cavalerilor.

Nu era aceasta clipa ci multe altele stranse intr-un buchet al reamintirilor.

Aveam sentimentul unui ceas care ma indrepta spre acel timp pentru a reveni in dragul regasirii, Aici.

In vuietul intoarcerii am simtit curajul, bucuria si mai ales puterea acelor Cavaleri. Nu multi adusi de degetul divin in aceste locuri pentru a deschide si a stabiliza Poarta.

Priveam pietrele albe, atinse de colbul si mai ales de povestea lor si in suflet mi se derulau, crampeie din acele timpuri. Am zarit cateva simboluri-peceti, crinul, crucea de malta si un cerc cu cruce in interior. Pasind mai departe am vazut cateva carti innobilate de semne, cu inscrisuri facute in taina si juraminte…. Erau asezate la picioarele unei porti daltuite in marmura unui altfel de timp povestind de istoria dintru Adevar.

Acesti cavaleri isi cunoasteau misiunea cand au ajuns aici citind Cerurile interioare. Stiau ca acest taram ii va primi si le va gazdzui sederea pana la configurarea Portii dintre Lumi. Aici istoria trebuia sa capete un nou imbolt, o noua pornire, o deschidere si ei trebuie sa mearga apoi pe trei brate ale ei, ducand in chip christic, energia Fiului in Sud, a Tatalui in Nord a Mamei in Est continuand lumea treimica, asa cum o vazusera in Ceruri si o regasisera in suflet pe Pamant.

In apus in bratele soarelui, apei, florilor, Cavalerii aveau sa sculpteze un juramant de unime in tot si toate si de continuare a acestei misiuni peste timp, chiar daca luptele si alte forte vor incerca sa ii dezbine.

Dintre ei …Forus a fost cel care a jinduit cel mai mult la recunoastere si  cel care a adus separarea inainte de vreme. La inceput erau 12 cavaleri apoi 23 apoi prin interventia lui Forus au ramas 11 si 11 navigand unii in directia Tatalui, mergand catre Nord altii in directia Fiului mergand catre Sud.

Linia mamei era doar inscrisa. Trebuia glasuita candva de o Preoteasa si dusa mai departe.

Pe aripile vantului, in ochiul interior am primit dorul de a continua ce a fost inceput, dragul si curajul acestei lucrari.

In colbul agitat al vremurilor, cavalerii lasasera niste legi, principii si mai ales o deschidere pe care am activat-o punand Graalul in reteaua acestor locuri.

Luptasera adeseori pastrand insa in suflet pacea si dragul lor  in vers divin, Unimea.

Ceea ce mai tarziu va deveni o aripa a francmasoneriei nu era din miezul, din esenta lor ci din insasi radacina nedospita, numita Forus.

Am deschis una din file si am ajuns la o fantana alba, de jur imprejur plante frumoase mari de cativa metri, o masa strajer in dreapta si o un pod ritualic in stanga.

Cavalerii il priveau pe Ioan cu drag, blandete si cunoastere. Primeau de la el, Insemnele si Daltuirea. Ioan le aseza palmele la piept le ridica la niv elulcelui de al treilea ochi, impletite cu insasi Versul, le daltuia la nivelul  chakrei 7, Pasul si apoi cobora cu mainile lor in insasi Taina, scriind Cartea Cavalerilor.

Erau toti parca imbujorati de timpuri, stiind Cerul. Ioan i-a initiat pe toti mai putin pe ultimul la care s-a oprit si a spus….Sa fii Cer in toiul Noptii, tu Luna.

A tacut si a plecat eu intelegand ca acesta n-a primit initierea….. ochii ii erau inrositi iar sufletul ii ardea de ura.

El…Forus…

Apoi i-am vazut cum au trecut podul ritualic, primind Graalul, au primit binecuvantarea apei si s-au asezat la masa cinand in Taina Unimii cu Ioan la mijloc, faurind Liniile. Doar unul ramasese deoparte, strapungand vremea cu sabia, aducand focul, dezbinarea, nelinistea.

In ochiul limpezit, Ioan le-a spus…..Sunteti Cavalerii Luminii. Poarta cu voi s-a deschis. Pasiti, Imparatia este Aproape.

Si ei s-au desprins parca limpezind sirul, imbratisandu-se inca o data, stiind Cartea.

Doar el Forus …n-a mers cu ei….

I-am cuprins cu drag mare si am zarit printre chipuri, ……o tanara frumoasa, zvelta in plutire. Nu stiam de ce .….calea mamei nu se intrezareste….prin Ea. Intelegand mi-a zis. Nu a venit Timpul. Priveste aici….si mi-a dat Cartea.

Peste timp, Fiica va gasi Calea in ochiul regasirii, dezvelind Trinitatea. Zarile se vor impartasi din Cupa Graalului, intelegand voia Totului.  Aici, Unul a scris.

M-am uitat la ea si mi-a picurat in suflet, reamintirea. Apoi am trecut puntea, am primit impartasania prin Graal si cuvantarea Apei si am pornit peste Timpuri uitandu-ma din cand in cand in Spate.