Castelul era plin de luminite suave, blande, calduroase descalcind cu ingerii vantului, bucuria reamintirii si micile candelabre, povestile tuturor timpurilor. Parca venisem cu o piesa de puzzle cereasca sa o asez aici si acum in graire divina. Desi eram 10( 2017, 2 plus 0 plus 1 plus 7 egal 10) ca insasi cifra acestui an doar 8 erau din vechii cavaleri adusi de aripile regasirii in Acum sa puna pe fiecare urma veche, darurile divinului feminin participand in Unime la Transformare, Transmutare, Transfigurare.

Am pasit recunoscand locurile. In camera judecatii doua urme mari de sange mi-au atras atentia apoi cercul investiturilor, promisiunilor, juramintelor m-a purtat de dincolo de val. Aici se primea sabia, initierea si tot aici ne legam peste timp sa ne reintalnim urmand varful triunghiului, pe Ioan.

Inainte de a pleca in aceasta calatorie trei imagini s-au scuturat din Graalul ceresc
( trecand ca mama cu trusa de limpezit suflete peste campuri, dealuri, munti, unind lumile intre ele apoi chip indurerat si fiu spaland cu lacrimi urmele lui pe Golgota apoi fiica( inchizand triunghiul) cu haina cea alba atinsa de fluturi si flori zburdand peste timp).

Viurile acestea s-a intors pe cand patrundeam in tesatura cereasca a castelului. In camera delfinilor acolo unde Ioan ne initia daruindu-ne tehnici de vindecare am simtit bucuria fiilor care dincolo de puterea sabiei ofereau suport, ajutor, sustinere, iubire si compasiune, pelerinilor lasand o pagina a medicinii sacre inca partial rasfoita.

In interiorul atins de intelegere am simtit miros de planta, jocul delfinilor si Graalul atingand sufletele desfacute aduse aici de liniile de timp. Aici in camera aceasta o Preoteasa a primit de la cei 8 cavaleri, initierea in steaua cu 8 colturi. Si darurile i-au desfacut aripile mergand catre alte taramuri, unind Cerul si Pamantul in Sfant Numele Tau.

Fiecare mozaic era o pagina de istorie concentrata ce primea acum in chip unimic o pasire a darurilor divinului feminin.

In camera Triunghiului, Ioan ii aducea doar pe acei cavaleri cu care putea daltui opere fara timp limpezind chipul christic al vremurilor, Aici raurirea divina era puternica si chipurile extatice urcau pana la ceruri. Cavalerii atinsi de smerenie, intelepciune, jertfa au renuntat de multe ori la puterile sabiei pentru viurile cuvintelor sau pentru alte daltuiri. Ioan le atingea sufletele cu mirul Domnului reamintindu-le firul aurit de pe care venisem cu totii. Iubirea lui stralucea umpland Graalul interior, cu multa daruire. In camera aceasta stiam ca initierile erau facute doar de Ioan pentru cei mai apropiati cavaleri si sfetnici in lumina recunoasterii de Sine. Aici murisem candva atins de otrava sub chiar ochii lui…..Venisem sleit dupa multe zile de nesomn si goana sa ii aduc un plic cu cele trei semne si marele raspuns.Stiusem ca sunt urmarit si ca mancarea si bautura erau atinse si de maine necurate insa nu mai conta viata mea ci viata fratilor mei ce puteau fi salvati astfel. Ioan m-a primit ……in camera Triunghiului avandu-l alaturi pe cel pe care il adorasem candva dar care acum avea semnele tradarii in chip, in maini, in vorba.

I-am daruit plicul si apoi m-am prabusit privind chipul cel negru si pe cel luminos. De ce aici el….? Cum de Ioan nu a citit adevarul? Apoi i-am privit transpiratia si i-am citit in ochiul blandetii, iubirii, smereniei, marea Limpezire. Stia si asa trebuia sa fie. Ioan m-a carat in camera unde bolurile cu plante ma puteau ajuta. A scos dintr-o sticluta mica cateva picaturi le-a pus intr-un pahar cu apa si apoi mi le-a dat. Un cutremur m-a atins si ochii mi-au stralucit. Pentru putin timp mi-a spus Ioan…Mai avem doar trei zile. Apoi mi-a adus pana si hartia….Scrie, lasand timpul sa glasuiasca prin tine. M-a dus din nou in camera Triunghiului si m-a asezat acolo pe un pat simplu cu panza alba.
O energia noua ma patrunsese ca un val puternic. Am lasat raul divin sa ma calauzeazca de la prima initiere si pana acum…a zecea. Si la fiecare ma opream si lasam darul sa invie chipul acelui timp. La inceput a fost taina plantelor, apoi graiul timpurilor cu hartile ceresti, viul sabiei, Graalul, Steaua, Melchisedec, Sigiliul divin, Pecetea, Coroana cavalerilor.

Cand am ajuns la ultima ……am privit-o cu drag, iubire, plutire. Era formata din triunghiuri in centrul corara se aflau 8 sfere. Ioan mi-a zis….ca cei 8 se vor intoarce pentru a ridica aceasta Cununa in Cerurile Unimii. Si vei sti cand si cum. Tu vei deschide poarta. Apoi Ioan mi-a dat trei suluri de hartie pe fiecare fiind cate un semn. Le vei regasi pe toate calatorind pe firul aurit. Ridica valurile si du Graalul atingand Departarile. Steaua cu 8 colturi te va calauzi si toate Trinitatile iti vor fi aproape. Lucrarea noastra continua insa altfel….Pastreaza-ma in centrul Triunghiului Tau.

Apoi mi-a luat mana si am scris pana in a treia zi cand la ora 12 00….cei 7 au intrat m-au imbratisat luandu-si ramas bun si au plecat pe rand lasand o daltuire frumoasa in sufletul atins de trecere. Apoi mana a cazut ….si un cavaler in alb cu sabia albastra a intrat in camera. Mihail? Sunt gata…..si pasul un altfel de pas a tasnit din mine. Sunt pregatit. Te asteptam.

Mihail a taiat ultimele legaturi si m-a luat de mana cu care scrisesem. Nu era singur. Alaturi de el se afla Melchisedec si Maestrii Graalului. O trena aurita se daltuia din micutii pasi ca un covor de luminite. La capatul podului…florile de lumina ale Maicii ma asteptau deschizandu-mi poarta. Esti primit.

Apoi am vazut o masa a Unimii. In chip zambitor Ioan m-a intampinat, mi-a sarutat mana, mi-a atins versul. Tu aici? am intrebat…In chip unimic, pretutindeni.
Apoi a disparut lasand aceasta viata sa-si depene filele. Cavalerii plecati si inteleptii s-au asezat la aceeasi masa. Timpurile si-au revelat chipul si lucrarea noastra s-a desfacut pe mai multe epoci condusa de El.

In centrul mesei Graalul scanteia atingand cu razele lui triunghiurile Cavalerilor.

Unul din intelepti mi-a aratat trei aripi, anul 2017 si un fir aurit de pe care coborau mai multi cavaleri pregatind Ierusalimul Celest.

Apoi paginile s-au umplut de la Sine …..cu viurile ce le stiam. Si timpurile se imbratisau iubindu-si Rostul la fel Cavalerii, Inteleptii, Treimile Cuvantatoare.