Prima zi a fost plina de culoare. Am plecat spre Ballestas, insule care gazduiesc familii de pasari pasari, lei de mare, pinguini. Copiii erau plini de fosnet, dragalasanie, bucurie. In grup eram 19 adulti si 5 copiii. Din Paracas am luat un yaht si am navigat usor catre Imparatia pasarilor. Mai multe perdele de lumina ne limpezeau sufletul. In fata candelabrului am simtit cu totii sa ne oprim sa facem un cerc in interiorul nostru lasand acest Graal cu trei brate sa ne aduca in petalele sufletului, glasul lui. Lumile se uneau cu supralumile. Bucuria, pacea, limpezimea ne atingeau ochii interiori. Candva spuse astrologul grupului am mai fost impreuna aici, intr-o frecventa a mintii. Ne-am intors pentru a da glas sufletului. Aceasta calatorie va aduce multa transformare. Sa fiti atenti la relatii, glasul locurilor, Unime. Retinusem cu toti din seara aterizarii vocea care ne amintise acest fir vechi si apoi deodata se activase tesatura noua in care candelabrul se aprinsese parca sa ne deschida portile interioare in hora Unimii. Aici in aceasta poarta am simtit ca se activase contractul nostru colectiv. Fiinte luminice ne rasfoiau pe indelete si ne reaminteau ce nu aprinsesem in noi in alte vremuri. Si pas cu pas luminitele se activau privind zborul pasarilor, bucuria vantului si cerul radios.
Apoi am plecat spre desertul peruan, oaza Huacachina. Aici cateva masinute indraznete ne asteptau. Am pornit in viteza trecand peste dune cu toti copiii plini de entuziasm, bucurie, freamat. Muntii de nisip pareau inghititi de viteza iar prapastiile desi se zbateau sub roti pareau ca se predau pentru a ne revela noi varfuri de munti. Si apoi rosul aprins ne-a oprit lasand radianta sa cuvante. In rasaritul christic primim teme in apusul christic lectiile se transforma in daruri si salturi de intelegere. Copiii framanatau nisipul iar adultii isi activasera cupa interiora pentru a primi. Linistea desertului ne invaluia pe toti ca o plapuma frumoasa. Era cel mai frumos apus……..cu un mov-rosu care rodea in suelte. Si multe teme isi desfaceau aripile. Ne priveam altfel, intelegand.
Apoi am pornit sa ne dam cu placa pe nisip salutand prapastiile. Toate lumea era plina de bucurie, copilarie, joaca. Dimensiunea copilului se activase intr-un mod miraculos in noi toti. Inainte sa plec calauzirea mea samanica de aici imi reamintise….Sa veniti cu ochi de copil. Asa vi se vor deschide supralumile.
Era noapte cand am parasit desertul insa toti eram verzi in interior, plini de elan, caldura, freamat.
A doua zi am zburat cu avioane mici sa privim cu ochi divini, desenele de la Nazca.
Spirale luminice se activara in noi, curatand, asezand, luminand aceasta noua etapa. Stefan imi spuse…mami, uita-te, uita-te. M-am lasat pe spate in avionul mic si am putut sa vad un cerc-curcubeu de jur-imprejurul soarelui. Nunta in unime. Suntem primiti. Familiile de lumina ne saluta. Acasa.
Inainte sa plec scrisesem un articol intitulat casatorie verde. Cerul ne raspunsese. Hore luminice formate din mai multe sfere de diferite culori inconjurasera sorele christic. Cativa din grup au fotografiat aceasta minune. Nu mai vazusem un cerc-curcubeu inconjurand soarele. Eram plini de bucurie. Intrasem in joaca cosmica simtind cum toate aceste simboluri aparusera in conuri de lumina din nave mici sferice sau piramide lucrand cu lasere luminice. Si da aceste desene au fost lasate de civilizatii-surori mai mari decat noi care ne-au chemat astfel in joaca cosmica. Nu sunt creatiile dualitatii ci sunt emanatiile unimii. Jumatatea de cerc de sus si-a dat mana cu jumatatea de cerc de jos. Si in acele vremuri erau fiinte evoluate pe pamant care au putut conlucra cu fratii nostri mai mari pentru ca aceste picturi cosmice sa ne fie lasate aici in sufletul colectiv contribuind la aceasta intoarcere Acasa.
Eram fericiti dupa ce coboram din avioanele mici…. luminosi, aurii si cu aripi. Ceva se limpezise sus dupa ce apa ne curatase cu o zi inainte. Si in ochi se activasera niste coduri ceresti din acest sarut cu supralumile. Fiecare se simteam mai apropiat de cate un simbol, fiecare daltuise o lucrare, fiecare culegea un buchet de talcuiri. In autocar privind desertul impartaseam in curgere. Freamatul, limpezirea, flow-ul ne atinsese pe toti. Parcursesem in doua zile un triunghi cu un punct radiant: Candelabrul, Desertul, Apa avand in centru, Nazca.