Locurile de joaca in care ajung cu copiii meu chemata parca de energia spatiului, arata intr-un alt registru de expresie ca un taram al figurilor geoametrice de diferite culori populate de fiinte mici roz si verzi, un fel de basm geometrizat in care totul se transforma rapid sub clipirea intentiei doar cadrul ramanand, frumos, magic, alintator.
M-am gandit daca cei mici care zburda in aceste parcuri stiu de aceste spatii de creatie instanta aflate in dimensiunea 5 in care culorile de cele mai multe ori nu pot fi descrise. Mi s-a raspuns ca supraeurile micutilor creeaza aceste frumuseti ei participand cu tot interiorul lor la acest spectacol de culoare, miros si simfonie.
Uitandu-ma mai atent am observat cum cordoane subtiri argintii unesc corpurile copiilor de tabloul colorat in care sferele devin piramide, triunghiurile se misca in cercuri, patratele cuprind romburi si toate acestea se misca frumos, suav si graitor pe o pelicula de sens la care doar spiritele participa.
Stiu ca lumea aceasta vine de Acasa iar misiunea copiilor nostri este de a ne transporta peste oceanul Vechiului pe taramul NOULUI unde si noi putem crea un parc din toate intentiile insailate cu iubire si conectate la Marele Centru. Imi doresc ca oamenii sa vada in lumina lucrarea micilor maestri si sa inteleaga ca privirea lor e de multe ori o conexiune, o trecere, o chemare nu o pana de memorie, de sens, o palida uitare….
Pentru parintii care inca nu simt, copii nostri au nevoie de natura, parc, liniste, iubire, armonie si intelegere asa cum noi respiram. Observ zambind ca locurile pe care ei le aleg au in centrul lor sfere de lumina sau piramide. E ca si cum o borna de sens i-ai chema iar noi urmandu-i descriem impreuna o noua lume …in UNUL.
Va chem in parcul launtric sa va intalniti cu toti copiii lumiii!