Pacea e o stare dumnezeiasca, o roada a triunghiurilor de virtuti, un raspuns la Cerului la temele de viata onorate. Ea nu trebuie confundata cu zacerea, amorteala, balteala. Este o realizare interioara, o varf de munte atins, o contopire cu Cerul. Cand esti in pace adica impacat toate se aseaza in viata ta, simplu si fara efort. Pacea este o tasnire de raze in triada superioara, un rasarit de intelegeri dezvelite, o pasire in Paradisul interior. Candva omul traia in pace, cu bucurie si iubire in sanul lui Dumnezeu. Coborand in materie….. corpurile superioare au tacut iar ce cele dense au devenit galagioase, tantose si lucioase pe scena vietii, individualitatea retragandu-se …..personalitatea preluand si conducand jocul. Insa nimic nu s-a pierdut. Aceste stari marete depozitate in straturile supraconstiintei abia asteapta prin limpezire, contemplatie, rugaciune sa iasa la suprafata, sa zburde prin gradinile vietii….sa salute Noul Pamant. In marea regasire, pacea Domnului graieste.
Privind oceanul indian si spalandu-mi interiorul in valurile lui…..imi dau voie sa fiu mai aproape de mine, de miez, de esenta. Si contempland maretia naturii si multumindu-i am observat ca pacea interioara creste, dezvelind noi teritorii de contemplat, noi intelegeri de rasfoit, Noul Cer dandu-si mana cu Noul Pamant.
Daca ne activam urechea interioara si ochiul divin vom vedea ca toate egregoarele lupta si dupa cum puteti constata singuri, focul malefic activ si prin razboi inca vatama multe locuri de pe planeta. Egregorul Rusiei este ursul, al Ucrainei, sacalul, al francezilor cocosul, al Germaniei este lupul insa toate aceste agregoare care lupta in plan subtil asteapta Porumbelul, pacea sa se instaleze in fiecare dintre noi si apoi linistea sa coboara pe intreaga planeta…ca o emanatie a esentei, o lucrare facuta cu prezenta, un varf de munte atins.
Haideti sa cultivam constient pacea in Tot si Toate. Sa incepem simplu in noi, in familie, la serviciu. Si sa luam cate o zi de post pe care sa o consacram pacii pe intrega planeta fie lunea, fie, miercurea, fie vinerea.
Si dati-va voie sa va observati cand sariti la razboi?!!!!si cu cine….si nu mai puneti carbuni sau lemne ……starnind conflicte si mai mari ci pastrati tacerea, rugati-va, bucurati-va de ceea ce este asa cum este.
Noi asteptam pacea in noi si in ceilalati insa nu facem pasi in directia ei. Si ea nu coboara decat in cupele aerisite, smerite, pline de iubire.
Ca sa ajungem la Isis dezvelita la mama divina care este si expresia cereasca a Pacii va trebui sa ne limpezim mintea, sa ne spalam de pulsiuni, intrigi, agitatii, conflicte…. corpul emotional, sa nu ne mai prindem in obsesii legate de corpul fizic, sa traim cunoasterea care ne este revelata prin carti, ateliere, calatorii. Eliberand corpurile grosiere vom intalni linistea paradiasiaca, insasi Pacea.