Eram intr-o gradina frumoasa, limpezindu-mi chipul intr-o fantana de piatra. Un brau de luminite inconjura locul iar poiana era plina de zane care abia atingeau pamantul modeland nori, cantand, jucandu-se. Flori de lumina unduiau de jur imprejur si de peste tot auzeai ….Muzica Sferelor. Ceea ce vedem in luciul apei, erau mai multe ipostaze nu toate din viata aceasta insa toate se spalau, se luminau in lacrimile Maicii, cautand…….Chipul de Lumina. In timpul noptii…imi spuse AzaRa, veniti adeseori aici in Templul Iubirii pentru a va vindeca sufletul, limpezindu-l in apele pline de daruri ale fantanii Maicii. Si aici primiti bucurie, radianta, frumusete. M-am retras dupa cateva clipe…simtind ca un alt suflet isi cauta…….Pacea. AZaRa grai: Chipurile voastre vin aici pentru a creste, a se lumina, a-si trai imensitatea si trebuie sa stiti ca nu puteti inainta cu egoisme, atasamente, dorinte in exces, abtineri de la prunci. Sufletele voastre se schimonosesc chiar daca va ascundeti in rochii, placeri, lumisme. Un suflet mare sustine un caracter mare, un suflet mic va face mici….mici in Toate.

Apoi AZaRa adauga…Uita-te cu atentie. De jur imprejurul mamei care isi oglindea chipul erau trei copiii cu aripi care o inconjurau jelindu-si mama ca si cum ar fi fost ….moarta.

Dar nu e moarta…am spus. E moarta pentru noi si vie pentru lume caci pana la 42 de ani s-a abtinut sa faca prunci, in fel si chip s-a protejat, chipul lumesc si l-a pastrat ….insa viata nu mai are, caci sufletul ei a fost dat. Dat? Da oferit entitatilor intunecate ale egoismului. Si deodata chipul ei a fost smuls, scos din ape de o forta bruta…. ….ca si cum o mana urata l-ar fi luat ……si intr-o clipa a disparut lasand in spate…. imaginea unui balaur care strivea razand …..un buchet de luminite. AZaRa continua……ati primit acest dar al liberului arbitru ca sa va onorati temele din Contractul Spiritual nu sa fugiti de ele si ati uitat ce binecuvantari vin prin coborarea copiilor. Si daca v-au ales nu mai pot fi refuzati caci fiecare refuz reprezinta o pierdere de suflet, o scadere a drepturilor divine, adica a bucuriei, clarului, intelepciunii, smereniei, blandetii, o pierdere de viata chiar daca va deplasati, vorbiti, faceti anumite actiuni. Si nu mai sunteti primiti in Templele Ceresti atunci cand refuzati sa faceti ….copiii. Caci copacul care sunteti este viu intru Hristos prin fructe. Asa va este data …mantuirea.

O alta mama isi oglindi chipul si de jur imprejurul ei aparura doi copiii cu aripi. Si ea plangea si plangea si nu se mai oprea. AzaRa…spuse…..Are 56 de ani, sotul a parasit-o la fel si ceilalti dupa ce multi, foarte multi ani a fost dedicata in totalitate carierei. Si impietrirea, atasamentele, goana dupa aur, au facut-o sa-si piarda talantii si cei ai frumusetii si cei ai bucuriei. Acum ii pare rau ca nu are un copil langa ea, o lumina care sa-i mangaie sufletul. Si ar fi avut doi….daca ar fi renuntat la marire, desertaciune, dorinte fara limita. Si acest pacat al abtinerii de la a face prunci i-a uratit si sufletul si viata…si toti au pasit-o pentru ca acolo unde mult orgoliu, egoism, impietrire nimic …nu creste. Si plansul continua……..si apa parea ca nu o atinge, nu o vrea, o refuza chiar.

Tristetea fara margini e plata e, caci fara discernamant si-a refuzat pruncii.

Apoi veni o alta faptura..si de jur imprejurul ei se aflau 4 copiii cu aripi….Si era fudula, lenesa si nedospita…si tare se mandrea ca avusese multi barbati si toti casatoriti si inca era frumoasa la 40 de ani. Insa nu-si putea limpezi chipul. Ori de cate ori incerca……fantana pleca, se deplasa, nu o lasa. Ba chiar si florile disparusera si muzica. Parea ca este un joc…in care fantana ii refuza limpezirea. Si cand in sfarsit reusi sa se oglindeasca….am vazut o aratare cu mai multe coarne care o privea de dincolo…apa fiind extrem de murdara. Fugi suparata…….blestemand si urland iar Azara imi spuse: un suflet greu ce nu si-a trait marea poveste si a cazut in capcana frumusetii desarte. Si fara prunci….chipul sufletului ei nu a crescut. Pentru o clipa un suflet mic, foarte mic ca o smochina se dezveli…intunecand apa.

Apoi veni o alta faptura care isi oglindi chipul…….avand 2 copiii cu aripi. Era cam la 60 de ani, in noaptea grea a sufletului, plina de boli. Si isi jelea pasiii caci fusese in mare ratacire. Dupa multe casnicii, trista si fara copiii vroia sa se sinucida….caci deznadejdea o cuprinsese cu totul. Si isi dorea sa-si limpezeasca sufletul….insa supararea ii era …mare. Si desi se straduia…din fantana disparuse apa. Secase deodata….

Acesta este chipul ei spuse AzaRa. Caci prea mult timp si-a refuzat marile lectii ale vietii.

AzaRa ce fac copiii care stau pe langa noi …ne vor ca mame dar noi nu ii primim.

In ragazul de timp dat, si mamele si tatii sunt sustinuti, ajutati, inspirati sa ia decizia. Si cand nu vor si nu vor acesti copiii pleaca, isi cauta alte mame mai doritoare lasand in sufletul mamelor egoiste…. tristete, depresie, neimplinire. O vreme cat placerile le fura mintile se simt confortabil apoi cu timpul ……..nemultumirea, apasarea, nelinistea le inunda interiorul pana cand se imbolnavesc. Prin anumite vise copiii acestia le transmit ca pleaca, ca isi iau zborul si ca odata cu ei nici ei, nici ele nu vor mai zbura. Si tatii…si tatii sunt atinsi de neimplinire?

AzaRa ma duse din nou mai aproape de fantana…unde un barbat frumos dupa multe relatii fara cununi isi oglindea chipul. Si era trist, pacalit de bani si de profesie, urmarit de primavara senzatiilor, asteptat la toate colturile de singuratate, depresie, neimplinire. Si sufletul lui era mic, incalcit, plin de orgolii.Si a incercat sa se limpezesca….insa nu a vazut decat doi copiiii care plangeau neintrerupt, lacrimile lor, arzandu-l. Si desi incerca sa-si vada chipul….nu reusea, supararea, furia, orgoiliul…………intunecandu-l. Intr-un tarziu, inciudat si vrand sa plece…..s-a uitat din nou si a vazut cum cei doi copiii il paraseau…mergand spre alti parinti lasand in urma lor …..un mare gol. AZaRa imi spuse…un gol imens…..draga mea, pentru ca tot timpul a refuzat sa fie tata. I-au placut placerile si doamnele fugind de vara coacerii in cuplu. Si acum …….nu are nici fructe si nici implinire.

Am rugat-o pe AzaRa sa ma duca la cei refuzati prin pacatul abtinerii si am patruns intr-o sfera imensa impartita in doua: o parte roz-mov cu multe ecrane ….si copiii intrau aici si vorbeau prin intuitie, revelatie, dezvelire cu parintii lor din viitor si o alta parte cenusie …unde dupa un ragaz de timp uneori foarte mare de 3 sau 7 sau 9 ani, copiii plecau de langa parinti lasandu-i desfrunziti, fara flori si fructe. Aici in partea aceasta cenusie….am simtit doliul, tristetea, apasarea. Si ei plangeau si erau suparati….apoi….cativa ghizi luminosi ii luau de manuti si ii conduceau in cealalta parte aratandu-le noi variante pentru intrupari mai bune.

M-am intors la fantana…mi-am lasat chipul sa-mi scaldat de lacrimile Maicii….si am zarit un fluture aurit legand cu darele lui Cerul de Pamant. Apoi mai multe raze ……l-au imbratisat, jocul continuand cu mai multi fluturi si copiiii in bucuria regasirii.