Sunt coplesita inca de darul pe care mi l-au oferit „uriasii mei” mergand peste dealuri de la Olanesti la Manastirea Frasinei, 6-7 km dus si tot atat la intors fara sa oboseasca, cu mirarea in ochi si zborul in suflet: doi copii de 2 ani si 9 luni si 4 ani si 7 luni s-au impletit cu natura, fluturii, bucuria de a fi si in miracolul clipei mi-a dezvaluit inca o data nelimitarea noastra, capacitatea de a comunica cu ingerii si natura, puterea pe care o avem, viul din viata.
In adevar EI SUNT si mi se pare minunat ca in firescul lor ne invata si pe noi ucenicii lor, credinta, iubirea, faca-se voia Ta.
Exista energii pe care acesti noii copiii le despletesc in structurile noastre, care erau arhivate si care acum tasnesc ca artezienele, hranind, intregind, indumnezeind.Stiu ca acesti maestrii in miniatura ne trec prin PORTI in aceste vremuri ducandu-ne rucsacul mic sau mare insa cateodata uit ca sunt SPIRITE BATRANE si ii tratez ca pe copiii.
Ei insa imi reamintesc aproape in fiecare zi temele pe care e dorit sa le integrez pentru ca valsul pe spirala evolutiva sa fie frumos, auriu, lin.
In mireasma dealurilor de la Olanesti care iti deseneaza sufletul si tot interiorul am simtit cu micile relee mi-au adus in aproape entitati de lumina care m-au scolit energetic si informational o zi intreaga inundandu-ma cu capitole noi pentru cartea Triunghiurile Schimbarii, cu ateliere conective, cu incredere, liniste, recunostiinta, cu multe felii de sens. La sfarsitul calatoriei toate cuvintele noastre alcatuiau basme, zambetele erau colarate cu plin, pluteam, primeam, infloream.
Lasati-i pe copiii vostri sa FIE. Nu ii mai rastigniti cu etichete, nu ii mai coplesiti cu griji, frici, ganduri pitice. Imbratisati-i si urmati-i. Exista un fir divin pe care ei il rostogolesc pentru noi si care ne desfunda versurile interioare, unindu-le in TOT cu UNU.