Omul simte sa urce pe Munte pentru a comunica cu Cerul fie ca o o face prin meditatie, contemplatie, rugaciune fie ca admira muntele si imbratisandu-l, Muntele ii raspunde.
Ori de cate ori ma aflu in preajma inaltimillor verzi…..ceva din mine se anima, se scutura, isi recapata zveltetea, cauta spre Inaltimi. In astfel de momente imi vine sa aduc toate varfuletele laolalta si sa le intreb care este povestea lor?!…..
Stiu ca si noi prin contractele noastre spirituale ne-am setat un varf al nostru, fiecare cu o culme, un munte pe care il poate urca cu ajutorul virtutilor, darurilor, sentimentelor, gandurilor inaltatoare. Din cand in cand practicand o retragere sau mergand in vacanta …priviti cu recunostiinta varfurile de munti, aducandu-le la masa sufletului.
Ieri ma plimbam pe strazile ceresti ale Sinaiei pe o spirala frumoasa care te prinde in jocul ei aducand in aproape manastirea, castelele Peles si Pelisor, muntii. Nu te poti bucura de ele decat urcand. Prima poarta este manastirea sculptata in energia tatalui apoi castelele se aseaza in ochiul aurit reveland energia mamei prin Carmen Silva si Regina Maria apoi vezi varfurle de munti cununate cu Soarele. De aici iti zambeste Copilul Divin……din buchetul de raze care imbratiseaza trupul insorit si zambacios al castelelor.
Mergand cu copiii…..cu acele clopotele care curata locurile am observat ca fularele grele ale atasamentelor, regretelor, supararilor celor plecati Dincolo si totusi neplecati…..se indeparteaza dand voie spiralei aurii, energia Christului interior sa lucreze in aceste locuri activand deasupra un templu radiant, o poarta cosmica ce protejeaza locul dar si tara noastra. Aici, la varf, vechii daci dar si preotii unimii, reginele inaltate, oamenii radianti se intalnesc contribuind la chipul celest al Ramaniei. Plimbandu-ma prin aceste locuri am simtit sufletul ramanesc, radianta unica a tarii noastre, puterile ei partial dezvelite, cununile, bratarile ceresti, sfintii acestor locuri.
Nu e intamplator ca sunt 18 000 de biserici in Ramania, peste 500 de manastiri, 144 de porti de lumina, 178 de icoane facatoare de minuni, 7 munti sacri….peste tot antene cosmice care graiesc in reteaua Unimii.
Pasind in acest triunghi alcatuit din Peles, Pelisor si Manastirea Sinaia am vazut Crucea si deasupra Cununile tarii, toate in lucrare, activand verticalitatea noastra, increderea in noi, puterea acestor timpuri. Sa ne reamintim cine suntem….ne spun acesti Munti…..daruindu-ne din zveltetea, stralucirea, bucuria lor.
Pasind pe covoarele ceresti din Peles…..am simtit pasii reginei Maria, raurind alaturi de fiice. Am lasat aripile ei sa ma atinga si mai tarziu i-am pus cateva intrebari:
Desi cunosc aceste locuri…nicicand nu le-am vazut mai luminoase, parca se pregateste un nou etaj de fiintare pentru noi, o noua pasire in lumina, castelul interior unindu-se cu Templul.
Asa e…pasesti pe covoarele iubirii, jertfei, credintei mosilor si stramosilor care s-au nevoit aici, au luptat aici, au dezvelit aici. Acest triunghi este un templu al Unimii, un loc de pace, bucurie, conectie pentru noi si voi in Impreuna-Una.
Sa inteleg ca nu e intamplator ca am ajuns in Sinaia desi ne doream sa fim la ski in Bulgaria.
Ati fost invitati la Sinaia pentru innoire, activare de noi sensuri, dezvelire. Noi porti isi deschid bratele in tara noastra si pe Noul Pamant. Primiti aceste fulare de lumina, bratari ceresti, bucurii curgatoare sa va umple sufletele. Energia curcubeu va ajuta si ea sa pasiti cu incredere intr-o noua etapa. Spirala inaltarii v-a adus aici, pe diferite cercuri de intelegere sa uniti Cerul cu Pamantul.
Un val s-a ridicat si am putut vedea o sabie stralucind, o sfera radiind si o cununa unind Cerul si Pamnatul. Regina spuse: dezlegare, primire, Unime.
Apoi …..o muzica suava imi atinse sufletul. Mergeam prin castelul Peles si cu toate acestea printr-un loc extins auriu-mov in care simteam parfum de violete. O gradina a Unimii. M-am apropiat de un altar mic imbracat in flori……in centrul lui simtind Graalul si in el o tasnire de raze. De o parte si de alta cavalerii Unimii, imbratisau locul ….daruindu-i din forta, puterea, frumusetea lor. Ceremonia includea florile, dansul sferelor si muzica Cerurilor. Rapita in Gratie priveam …..si paseam lasand picurii ceresti sa atinga prin copiii….Totul. Regina avea o bagheta usoara cu care tesea…..timpul vechi de timpul nou, adaugand buchete de raze din care tasneau…. evenimentele….un timp strivit de frici apoi soare nou apoi cer viu si aripi de lumina.
Si noi? am intrebat….
Si voi participati la toate acestea in timpul somnului sau in meditatii, lucrand cu totii in Impreuna-Una.
Am simtit o prezenta frumoasa, largind locul…parintele Arsenie Boca. Langa el ….o hartie argintand timpul, o lumanare si o icoana. Gradina capata ziduri de biserica insa bolta ramase neatinsa, sferele dansand si creend tesaturile radiante ale lui Acum. Cresteti in iubire, credinta, jertfa….si o noua tasnire de raze…atinse pamantul nou, reveland o lume mai putin densa, mai frumoasa, mai luminoasa. Impreuna in chip luminic!!! Impreuna!!!!
Sferele dansau bland reveland castelul-templu, gradina si biserica. Toate in Una….graind in Unime!!! Toate aici si noi-impreuna, Acasa!!!!
Am iesit din Peles…privind muntii. Un buchet de raze imi atinse sufletul. O unduire mi se aseza in par…..Am raurit cu copiiii……pasind spre manastire…privind cum castelul isi inchidea bratele pentru a deschide in noapte…din nou portile pentru o noua lucrare.