Drumul era rosiatic-galbui timpul ars si chipul meu nedezvelit insa mergeam dupa el atingandu-i doar aripa. Trecuse pe aici lasand dare de sange, inmultind viul timpului, aducand soarele christic, dand glas Cerului interior. O durere mare ca o spartura in suflet imi inunda parca tot corpul. Tremuram si plangeam urmand pasirea lui. Cerul se innourase reflectand tristetea tatalui si multe picaturi venira in limpezire insotind rastignirea. Mana imi atinse o urma plina cu sange si luand batista am sters-o usor cu lacrimi si iubire mangaindu-i trecerea. Fiu de Dumnezeu, Unime, Totul!!! Ochii lui imi dadeau putere, ochii lui…..In prima poarta i-am zarit durerea lui de Om apoi viul Cerurilor i-a inmultit Puterea. Intre porti imi era greu ca si cum Pamantul punea inca o povara si inca una apoi un rasarit se activa acolo unde el se oprise si sufletu-mi vorbea pe razele durerii si radia pe raze christice Omul si Hristosul unindu-se in fiecare Oprire dand glas Unimii.

In poarta a doua am simtit Trecerea iar in a Treia, Treimile cuvantatoare. Poarta a Patra mi-a revelat puterea Crucii in noi iar a cincea Pentagrama. Mergand aceste nunti ceresti se asezau in mine unind bucatile de suflet, stralucind. In poarta a sasea un tunet se auzi spargand parca totul…O clipa timpul se opri… iar apoi veni o sfarseala. Pentru o secunda chipul lui Iuda se develi ca o naluca. Am simtit ca ma prabusec insa o putere nevazuta imi sprijini pasul. Continua drumul am auzit o voce blanda. Sunt Aici.

Pasul parca avea acum o alta putere….mai adancitor iar mana stergea neobosita lasand lacrimi de iubire pe urmele lui. In poarta a saptea m-am oprit limpezind obrazul lui. Chip de lumina radiind in gradina, Drag si Dor. L-am strans in brate stiind ca este mai departe si totusi aici lasand ca aceasta imbratisare sa-i mangaie trecerea. Aici am simtit pomul vietii, puterea lui radiind in noi toti, bratele lui despletindu-se. O treime se dezvelize, pomul vietii, floarea vietii, fructul vietii. Apoi am stiut ca o alta viata cea christica a coborat in noi. Intre poarta a saptea si a opta am simtit sa plang pentru tot creeand fara sa stiu niste spirale de lacrimi. Ma clatinam un pic si chipul era atins parca de o perdea. In poarta a opta a stralucit chipul Mamei Divine si al Maicii in acelasi Timp. Din nou o treime se activare pentru un timp nou si ea deschidea un cerc al chipurile feminine inundate de bunatate, iubire, bucurie, unime, intelepciune, grai divin, bucurie, zbor. Un vals al sferelor risipi lacrimile transformadu-le in rodiri divine. Apoi am revenit aici pasirea fiind din nou grea, mana plumbuita doar chipul christic radiind de undeva din interior. In poarta a noua o spirala se activa cu multe sfere de diferite culori, anuntand intoarcerea Acasa. Pentru o clipa bucuria ma inunda apoi din nou mana cobora cu durere si lacrima spaland urma, limpezind timpul. In poarta a zecea am simtit puterea Unimii in noi si o o eliberare ca un vant caldut si placut imi spala chipul. Poarta a 11 se deschise cu Primirea iar a 12 veni sub forma de Triskelion asezand pe sufletul umanitatii Regasirea, Sfanta Trinitate, Acasa. Dupa poarta aceasta am simtit din nou cum vremea paca mugeste si mai multe tipete parca inundau vazduhul. M-am oprit si am privit cerul, sangerand. Un chip duios imi deschise sufletul. Treimea cuvanta. Treimea va cheama Acasa. Am continuat drumul spaland si cu parul, urma lui. In poarta a 13 a am oftat atat de puternic inca parca toate fortele naturii m-au auzit. Atunci i-am simtit suflarea a noastra, a tuturor si marea Trecere. In poarta a 14 a, fuziunea, contopirea cu Cerul m-a aprit pentru o eternitate. Ma predau tie si Slujesc in Sfant Numele Tau. Drumul devenise mai rosiatic iar cerul era in clocot. Deodata o raza alba straluci activand pentru cateva clipe un soare, in centrul lui fiind Graalul.

In viul acesta Treimea initiala se revela in sfera copil, chipul lui stralucind peste timp.

Trecere, Inviere, Grai divin, Unul-Una!