Iordania și-a deschis porțile cu locul în care a fost tăiat capul Sfântului Ioan Botezatorul, cea mai veche hartă a locurilor sfinte aflată în Macaba în biserica Sfântului Gheorghe și locul Botezului și acest Triunghi de lumină ne-a fost călăuză și în următoarele zile eliberand, luminand, întărind Viul Christic în noi. Un alt loc de lumină a fost Peștera lui Lot unde Avram, Melchisedec și Lot ne-au coborât în suflete, dezlegând, întărind, punând Cununi de Lumină.
Apoi ne-am bucurat de Marea Moartă care este Vie nu Moartă și unde plutirea în soarele dimineții ne-a stimulat curgerea, bucuria conectiei, extinderile.
Aici lângă această Mare cu fulare roz și albe simți puterea Triunica a sărurilor, apei și Soarelui o împletire de minuni care îți răsfață și pielea și zâmbetul și sănătatea. Apoi ne-am îndreptat către Petra și am cunoscut-o în noapte mai întâi cu toate Stâncile șerpuind pe Cerul interior și apoi ziua cu ochii beduinilor strabatand Timpurile. Și am urcat si la Mănăstire lăsându-ne atinși de rosiaticul care mataseste fiecare pas, de tămâia și smirnă care te așteaptă pretutindeni, beduinii fiind maeștrii unor amestecuri încântătoare. Și nu atât vârful cat împletirea de culori și de entuziasme ne-a făcut să mulțumim fiecarei Clipe așa cum vine ea, unind Cerul cu Pamantul. În Petra simți puterea Tăcerii, viul Păcii și Soarele roșiatic întărind Plexul și te acordezi la vechile puteri care în răsăritul acestui loc te îmbrățișează cu Blândețe.
Apoi am ajuns în Deșert și ne-a vorbit Noaptea cu trena ei de stele, fiecare stâncă fiind parcă o ființă vie, jucându-se în noi, în grădina interioară, întărind Înălțimile, Viul Clipei, Freamătul Nopții.