Nu stiu daca v-ati gandit ca zambetul larg e o jumatate de cerc care cauta o alta jumatate pentru a face valsul intr-un ring al bucuriei.
Mie imi place sa merg cu metroul, sa ma plimb pe jos, sa ma uit la norisori, sa ating totul fara geam.
In astfel de momente las rauri de zambetele sa curga urmarind chipurile oamenilor.
Aproape toate sufletele primesc rasaritul de aripi si incep sa zambeasca desenand sferute pline de bucurie cu care se deschid Portile Universului.
Uneori ma simt iscodita de oameni…..de ce-o zambi asa?nu gaseste nici un motiv de nefericire? cu siguranta n-a vazut ultimele stiri.
Ma deschid si mai mult largind jumatatea de sfera pana cand simt ca celalalt a primit salutul Cerului si zambetul lui incepe sa mijeasca…..
Si cand a rasarit stiu…ca strada a devenit Calea Noastra cu ghirlandele de zambetele care insotesc intrarea in realitate ………………….a Marilor Intelesuri.