Atunci cand anunt urmatoarea lucrare de lumina incerc sa ma conectez la Centrul si sa aflu daca e in Voia Trinitatii sa ma vad peste 3, 7, 9 zile sau pur si simplu sa mai astept pana cand Omul va fi pregatit pentru urmatoarea Revarsare de Sens.
Si am observat ca atunci cand persoana se leneveste si nu-si mai face temele poarta nu se mai deschide implicit nici eu nu mai pot lucra cu el.
Si nu stiu cat simte acest lucrator in divinul din el ca este intr-o sala de asteptare si ca e invitat sa-si limpezeasca teritoriile interioare inainte de activarea triunghiului de lumina insa adeseori sunt oprita atunci cand eu imi iau avant iar Omul inca nu-si vrea aripile. Si mai stam un pic si alti oameni se aseaza in programul cosmic rescriindu-si Contractele cu Ingerii si Ghizii alaturi, activind daruri si bucurandu-se de Tot si Toate.
Intotdeauna incerc sa vad cum pot ajuta Omul sa faca cei cativa pasi optimi pentru ca poarta sa se deschida…. si uneori pot interveni alteori nu, de multe ori el/ ea fiind invitat/i sa-si exploreze alegerile si sa ia anumite hotarari in clarul sufletului…. ei doar ei. E ca o chemare in verticala crucii, la Centru, cu ingerii alaturi, si aceasta deschidere trebuie salutata asa cum vine. Unii o aud si o onoreaza altii raman pe langa. Insa toate sunt in rostul lor.
E vals aceasta calatorie cu Omul, ne apropiem, ne indepartam, ne rotim. Si triunghiurile se activeaza, se desfac in mii de sensuri, devin sfere, ne intregesc intr-o impletire in care si opririle si contopirile isi au rostul lor.
Si intotdeauna ritmul divin al omului trebuie respectat pentru ca revarsarile de Sens sa nu-l inece in contradictii si sa-l separe.
Recunosc ca imi este usor sa lucrez cu spiritele batrane care si-au recapatat darurile si care aud aceeasi goarna energetica ca si mine si vin pe cai de lumina sa-si onoreze temele planetare, universale, ale familiei de lumina din care fac parte.
Uneori vad locuri lipsa pe cercurile pe care le chem in mediatii si cer indrumare si cei car nu vin uneori sunt inlocuiti alteori se lucreaza cu ei la nivel de supraeu.
Insa intotdeauna poarta se deschide pentru cei care sunt pregatiti, adica aliniati la Voia Trinitatii si se inchide pentru unii un timp cat pentru coacere.
Si nu trebuie sa invinovatiti pe nimeni ca nu-si gaseste timp sau ca nu se poate doua-trei saptamani ci e de dorit sa cautati in interiorul vostru sensul, talcul pentru care poarta aceasta care este un triunghi de lumina nu va primeste.
Cand privesc un Om si vad ca nu vrea sa faca pasul, glasul mi se opreste la fel si avantul. Si ma invaluie o dulce plecare in care doar o parte din mine ramane, sa conduca persona
( masca) acolo unde a ales sa stea pentru un timp oarecare.
Si uneori ma invaluie o dulce atipeala care este ca o rapire in Gratie in care imi fac temele extinse ca si cum mi s-ar spune. Nu acum. Nu e pregatit. E de dorit sa facem altceva.
Recunosc ca de multe ori creeaz bariere pentru cei care vor sa ajunga la regresie, initiere, metaconsiliere. Si o fac cu ingerii alaturi in asa fel incat ei sa simta puterea Cerurilor daca vin si in acelasi timp sa-si accepte si restantele, temele nefacute, abaterile daca poarta nu se deschide.
Orice arest la domiciliu isi are rostul lui in legile divine si odata ce i-ati descoperit cauza, poarta vi se va deschide.
Nu uitati ca oamenii-colac de salvare, sustinatorii, indrumatorii voi i-ati trecut in Contractele voastre spirituale iar ei vor intra pe scena vietii doar cand voi veti fi suficient de pregatiti cat sa-i vedeti, acceptati, valorizati.