Imi plac noptile si mai ales galopul pe covoarele scrisului, scrutand Departarile. Calatoresc de cele mai multe ori in Triunghiurile Unimii avand astfel protectia lor dar mai ales indrumarea necesara.
In ochiul cosmic ma opresc la Centru, Limpezind.
Ghidul meu ARan ma invita sa descalec intr-un peisaj bleo alb argintat ca o mare care mi varsa in structuri, reamintindu-mi ceva ce parca uitasem. Intru intr-o piramida frumoasa inalta si ma opresc la mijloc pentru a primi Indrumare.
Ecranele interioare se deschid sunt trei si ating trei laturi interioare dezvelindu-mi trei etaje, unul auriu, unul alb si unul perlat. Sunt invitata la primul etaj care e format din sfere cu laturi, avand o ordine interioara frumoasa si radianta. Ma opresc si observ in timp ce ARan imi da ceva ce seamana cu un instrument muzical, un corn geometric. Il iau si incerc sa cant insa doar cu simpla intentie ii aud melodia. E al Cavalerilor Luminii. Pamant si Cer in Sfant Numele Tau. Un sunet vechi care parca cuprinde intreaga Planeta, E dor si regasire. Sunetul ma imbratiseaza ca un brat imens si mi se aseaza in suflet asemeni imensitatii. Sunt doar Sunet si Auriu….. apoi totul se restrange devenind parca o Arhiva si cu recunostiinta merg la etajul urmator unde ARan imi arata o Poarta. E plina de straturi -lumi asezate toate in dezvelire cu multa Iubire. Nu inteleg insa… plin de drag ARan imi atinge fruntea, ghidandu-ma. Cornul trezeste Lumile in Sfant Numele Tau. Sunetul le anima, le cheama in Unime. Fereastra deschide un Culoar si Lumile se aseaza parca intr-o ordine cosmica pregatindu-si Glasul. Apoi le vad schimbandu-si Locul, reasezandu-se pentru a aduce alte intelegeri in Puzzle ul Cosmic. Se unesc descriind un Soare radiant pentru a-si pune esenta la mijloc intim conectate cu Centrul meu, cu insasi Totul. Reasezare, imi spune ARan si Stralucire. Acesta este Timpul.
Apoi merg la ultimul etaj unde o masa frumoasa radianta ne asteapta parca. De jur imprejur sunt multe entitati de lumina, tarile, lumile, maestrii. Vers divin. Bucurie in Unime. In mijlocul mesei o cupa graitoare si in ea un porumbel auriu.
Peste toate o tandra Prezenta care radia din Tot si Toate. Unde sunt? In dezvelire. Insasi taina spuse Aran. Aseaza-te.
Ma astern parca intr-un registru stiut, cald si plin de drag, un scaun ceresc faurit de demult pentru aceasta Intalnire. Apoi o raza m-a atins si am vazut cum masa este un enorm ecran pe care Istoria curgea, imaginile fiind tridimensionale si vii ca niste scene care se jucau Acum. O mana frumoasa a atins acest Timp si totul s-a oprit in dezvelire. Prezentul era compus din maini radiante care se strangeau in Unime peste toate miscarile acestei Vremi. Erau straturi de intalniri, evenimente si fierbinteli peste care degetele de lumina veneau inserand Firul si legand totul de Tot. Care e Talcul am intrebat? E insasi Trecerea si Unimea care se varsa peste tot si toate.
Dar sunt inca tari in deruta, locuri in care se lupta, tipete…am ingaimat.
Priveste doar mainile care se strang devenind o Cupa. Tarile se vor uni in jurul ei. E insasi Graalul. Apoi porumbelul a zburat si chipuri frumos radiante m-au atins in Dezvelire.
Maestrii Unimii conlucreaza ca Pacea sa atinga totul si Impreuna sa fim Una. Primeste.
Am vazut cum cupa ma atinge si in ochiul trezit ceva ca o pana de lumina s-a asezat la Centru. Porumbelul Pacii.
Apoi i-am zarit si pe Cavalerii Luminii atingand si ei Cupa in dezvelire. Necuprinsul devenea cuprins. Se deschideau raze si ei veneau de Pretutindeni.
Strapungeau cumva taramurile, tarile, versurile ca si cum ar fi fost un Fir nevazut Unind Totul.
Din Cupa s-a revarsat un cantec dulce, o imbinare de melodii blande si talcuitoare. Porumbelul s-a rotit de trei ori deasupra fiecaruia si apoi a disparut. In locul lui o ploaie de lumina ne-a atins sufletele.
La masa era in chip divin, Omul si ipostazele lui indumnezeite. Din ce in ce mai radiant totul pornind de la Albul cel mai fin. Nu intelegeam. L-am rugat pe ARan sa-mi explice.
E insasi Innoirea voastra. Chipul acesta va straluci din tot si toate. Fii si Fiicele se intorc.
Si ce legatura au acestea cu tarile? Omul e strajerul, sustinatorul, vectorul de forta.
Tarmurile, tarile, locurile pastreaza in dezvelire din El.
La centru, Omul straluceste. Acestea sunt Vremurile.
Bucurati-va, Acasa este Aici.
Masa a devenit deodata atat de stralucitoare si in chip frumos, toate prezentele un unic chip, Isus.
M-a coplesit Prezenta.
Insa tot ea a continuat….
Cavaleri ai Pacii, imbratisati acest Timp. Imparatia este Aici si Noi-Una. Graalul suntem Toti.