Imi place sa privesc Cerul chiar si cand merg pe strada si sunt fascinata de curcubee, bolti de flori, crengi, vita de vie care parca imi largesc fiinta interioara, vorbindu-mi in lumina.
E minunat sa mosesti un gand boltitor care sa-i cuprinda pe toti fratii tai, tara, planeta si mai ales sa fii constient de rodirea lui peste timp ca si cum ai trece pe sub arcuri de lumina, stralucind cu tot si toate in Impreuna-Una.
Gandul boltitor este hranitor, viu, emitent.
El materializeaza usor aducand multa mireasma, drag si plutire.
De multe ori ma las in bratele ierbii si privesc Cerul lasandu-mi boltile sa fie spalate cu lumina ca apoi in viul lor sa irumpa culoarea.
Daca un gand potrivnic va da tarcoale spalati-va tesatura sufletului in triunghiul iertarii si apoi constient emiteti un gand deschizator de porti pe care… lasati-l cu drag ….pe bolta cuplurilor, copiiilor, orasului, tarii, planetei.
Daca fiecare gand ar fi un arc de lumina, stralucind peste tot si toate atunci Planeta ar arata ca o mireasa vesnic in nunta cu mirele-Cer stralucind sub boltile noastre raurind de daruri.