Curgerea nu este apanajul mintii imbacsite de teorii ci abandonul plin de bucurie.
Daca va doriti sa accesati flow-ul incepeti prin a va limpezi in triunghiul iertarii, spalandu-va pasii zilei fata de tot si toate. Apoi uniti-va cu Cerurile lasand florile sufletului sa cuvante.
Cand linistea, clarul, bucuria s-au activat in ochiul interior, calatoria poate incepe mergand cu izvoarele divine pana la radacina lor.
Daca va doriti sa accesati bibioteca divina, exprimati aceasta cerere de trei ori intr-un triunghi cuvantator lasand apoi pasii zilei sau pasii noptii sa va duca.
……….
Eram la baza unei spirale minunate radiante care se misca bland, calduros, hranitor un con format din multe, multe carti. Pastratorii m-au invitat sa urc la etajul unde se afla cartea vietii mele dupa ce au activat la nivelul celui de-al treilei ochi, un cod.
Ma simteam in freamat si tot corpul meu era vibratil.
In timp ce urcam pastrand miscarile spiralei cele sapte cercuri de lumina capatau alte si alte nuante. Sus deja corpul meu era invaluit in mov-argintiu ca si cum doar in aceasta hainuta pregatita ma puteam prezenta aici in Biblioteca Divina.
Arhivarii m-au condus la un raft unde am zarit o carte argintie. Era vie, cantatoare, ca o poveste innaripata.
Am deschis-o la versul unui an stiut si inca infierbantat. Degetul meu s-a unit cu al arhivarului si intr-un unic gand am vazut bucla creeata de mine ca o dantela in jurul evenimentului. Apoi pagina s-a dat singura si in ochiul viu, trei aspecte ale fiintarii, un triunghi cuvantator s-a dezvelit. In suflet am simtit ca aici e cheia. Sa-l accesez si voi iesi din bucla. Cu intentia sporita am simtit ca pacea, bucuria, discernamantul ma inunda. Erau energie lichida si frematatoare care imi curgea pur si simplu prin intreg corpul. Pornisera dintr-un buchet de deasupra capului si imi inundasera reteaua. Ma simteam coplesita, adancita si foarte linistita.
M-am intors la pagina anterioara si bucla existentiala era inconjurata de triunghiul graitor precum si un cerc de lumina radianta. in centrul configuratiei experienta devenise punct radiant. Privind gemetria o tasnire m-a atins.
Am lasat sa radieze in mine adancind versul si apoi m-am dus pe o pagina azurie. Aici trupurile erau putin dense inalte si se miscau sub forma de cercuri si spirale creeand o forta speciala care era apoi trimisa pe mai multe planete in Trecere. Arhivarul mi-a aratat centrul radiant, punctul din care venea patrunderea. M-am conectat simplu cu intentie pura si am simtit planeta, apoi primirea surorilor mele. Vers stiut , tandru, viu, frumos in taina lui Acum.
M-am oprit intre ele ca si cum as fi plonjat si am lasat centrii lor sa comunice cu ai mei. Spirala a devenit rapida din ce in ce mai rapida, cercurile ei producand o energie aurie, frumoasa, stralucitoare, un viu minunat.
Cand miscarea a incetinit acest fular auriu a fost luat de ele si ancorat in trei retele, trei planete frumoase ca niste prajituri care asteptau acest rasarit sa vina, il chemau, il cereau.
Apoi Ele mi-au atins ochiul si pagina s-a inchis, lasandu-ma in alti pasi ceresti sa urmez cantul. Am atins cu degetul o pagina verde, un verde crud imens ….si am simtiti conectarea cu toate plantele, cu toti copacii, cu totul.
Simteam zambetul lor, grairea, infinitul care venea din crengile lor. Ii priveam cu mireasma si corespondenta noastra era vie, frumoasa, completa. Un copac cu crengi batrane dar atat e frumos desenate ca un semicerc radiant m-a chemat sa-l ating, sa-l cunosc, sa ii simt darurile.
Si-a deschis tulpina si m-a invitat sa vad flacara lui…..mica verde, frumoasa, cuvantatoare de mii de ani. In jurul ei niste entitati mici dragalase, cantau ca un susur fin dar graitor. Flacara a crescut a cuprins copacul,padurea ……fara sa arda doar hranind cu unde de iubire, locul, viul, totul. M-am lasat atinsa de ea……si deodata langa mine au aparut pastratorii, simpli frumosi, imbracati inpanza. Ia din graiul padurii, ia din graiul pamantului…..ia dingraiul nostru. O unde albastra verde m-a inconjurat si undeva in centrul meu, un copac s-a deschis cu splendoare…..lasandu-si crengile sa atinga fiecare ochi. Apoi viul s-a inchis ca o floare care isi strange petalele si cartea a disparut in raft….arhivariii conducandu-ma pe spirala la locul stiut. Undeva in graiul nostru….s-a mai strecurat un cant…..Sa mai vii…..cu toti-alaturi!