Adeseori în divorț sau în crize existențiale sau chiar în mici dezintegrări apare această emanație …Nu mai vreau să fac nimic, El să facă sau Îmi doresc ca bărbații să se învârtă în jurul meu și eu să nu fac nimic .. sau Am făcut prea mult îmi ajunge….ca și cum am fi venit pe această planetă unii doar să stea și ceilalți să se rotească în jurul lor onorând Prințesa sau Regele sau poate pe Vătaful Curții. Și chiar dacă avem un astfel de rol, în orice contract spiritual și pe verticală crucii și pe orizontală am stipulat cu toții fapte care construiesc Omul, îl definesc, îi dau radiantă și fără ele cultivând nimicul tot la Nimic ajungi căci din Nimic ce ar putea să răsară?
Calitatea faptelor noastre ne definește Caracterul și Viața de aceea o astfel de concluzie nu ne poate duce prea departe căci doi oameni Intr-un cuplu care nu fac nimic nu pot genera decat nimic și da exista cupluri care nu înfloresc și nici nu rodesc doar Băltesc în plăceri sau în bârfe sau in nemulțumiri sau în supărări fără puterea de a onora Cerul interior al Relației și nici Pământul. Și fie se trezesc în Noaptea Grea a Sufletului neradianti și mâncați pe interior fie în plin divorț și li se zguduie intreaga temelie fie culeg boli grave sau accidente răsunătoare. Atunci cand alegi sa nu mai dăruiești, sa nu mai oferi, sa nu mai Fii, ingerii vieții încep sa plece căci A iubi înseamnă doar A Dărui. Și încet, încet devii un mort viu cultivând nimicul, o carcasa poate frumoasa dar fără suflet care așteaptă să fie aplaudată, gâdilată, răsfățată. Verificați în voi ce ați învățat dintr-o experiență poate ne drăguță, ce concluzii vă anima sufletul, ce ați înțeles?…
Când generalizările sunt negative nu ați extras Aur celest din aceea provocare când sunteți în Pace, Iubitori și Bucuroși și vedeți Binele cel Mai Înalt din Tot și Toate atunci înseamnă ca ați perceput Voia Domnului și v-ați însoțit cu vârful Experienței și ați mai pus ceva în Casa de pe Stânca la nivelul Corpurilor Superioare…o înțelepciune sau o bucurie sau o felie de Clar.