M-am nascut pe aceasta aripa a RaMaNiei un taram plin de adancuri care mi s-au dezvelit deodata in jurul varstei de 33 de ani rasfoind cu ochii interiori Bisericile Rupestre de la Basarabi, una din arhivele acestei Planete.
Stand pe un meridian al Dobrogei in chiar centrii ei energetici am simtit in varsta coacerii ca manastirile, templele, insasi natura sunt indelung vorbitoare atingand pagini despre care istoria nu vorbeste ci doar unii traitori de Sens si ei o fac discret, cu sfiala, doar pentru sufletele frumoase, aerisite, deschise.
Dobrogea este un loc vechi si o moasa pentru multe evenimente planetare care sunt in derulare cum este si Marea Trecere, un proces care se decarca din aproape in aproape pastorit de Locuri dar si de Oameni intim conectati la Centru.
Cand am intalnit versul divin al Dobrogei prima oara am simtit sa ma plec pana la pamant ca si cum as fi fost in fata unei bunici frumoase, intelepte, radiante care isi privea nepoata cu drag, blandete dar si fermitate, trasaturi pe care nu le voi uita atat de puternica a fost prima mea intalnire cu aceasta Preoteasa, Initiata, Maestra.
Intr-o zi am plecat din Constanta catre Cobadin la draga mea prietena si bunicuta Ana (pe vremea aceea traia) a carei casuta se afla destul de aproape de Bisericele Rupestre de la Basarabi si deodata am simtit viul patrunderii, insasi glasul atingand centrul Triunghiului. Asa mi-au fost revelate arhivele la la Basarabi si tot aici in miez am simtiti chipul acestei bunicute numita Dobrogea pe umerii ei ceresti fiind si Marea Trecere.
M-am intrebat de mai multe ori de ce oamenii nu o iau pe la Rasova ci doar pe autostrada nevazand meridianul ceresc care cuvanta in suflete si inscrisurile care abia asteapta sa fie cunoscute. Poate ca nu e timpul pentru unii, poate ca nu sunt inca pregatiti, poate ca nu vor sa acceseze taina recunoasterii de Sine.
De la prima pasire in Dobrogea adevarata te invadeaza reamintirile, povestile, pasii ceresti. Iti vine sa-i saruti fiecare rid, sa-l iubesti pana cand devine freamat, bucurie, intelepciune.
Acelasi lucru simt an de an….luand-o pe la Rasova si oprindu-ma la Sfintii Martiri de la Adamclisi la Cetate, la pestera Sf Andrei la Manastirea Mariei Magdalena, la Bisericile Rupestre de la Basarabi. Mosii si stramosii ne asteapta cu toate faptele lor pregatindu-ne pasii pentru Marea Cuvantare.
Si cercul lor e plin de talc iar povestea lor are multe pagini pe care sper sa le scriem impreuna si in septembrie in poarta acestei chemari.
Pentru cei care si-au inceput deja valsul cu Dobrogea …..va invit sa asezati cateva intrebari in cupa sufletului uitandu-va pe harta cereasca a Dobrogei …..Ce triunghiuri ma cheama in acest pelerinaj? Ce parte din mine e de dorit sa rotunjesc? Ce vituti ma anima in taina acestei calatorii? Ce imi spune Coloana Cereasca? Ce initieri ale RaMaNiei mi se dezvaluie la Centru? Ce daruri simt sa ofer acestei bunicute numite Dobrogea?
Ii imbratisez pe cei 22 de cautatori de Sens care vor fi alaturi de noi in Dobrogea pe 5-6 sept iar pe cititorii frecventeiom ii invit sa ne insoteasca in suflet,
O saptamana inspirata!