Triunghiurile limitative sunt formate din calităţi folosite în exces, trăsături slab aspectate, credinţe limitative, atitudini negative, noduri mentale şi emoţionale, patimi şi roluri în care dispunem de ceilalţi sau ceilalţi dispun de noi.
Dacă negăm aceste triunghiuri sau le dosim ele îşi amplifică puterea asupra noastră revenind în momente de vulnerabilitate cu forţe din ce în ce mai mari.
Orice triunghi limitativ găzduit în interiorul nostru prea mult timp, generează stări conflictuale, tulburari emoţionale, neîmplinire, boală.
El se poate proiecta în mai multe planuri ale vieţii noastre, pentru a se face vizibile. Important este să scoatem ochelarii automatismelor de gândire şi acţiune şi să le decupăm, asumându-le, decriptându-le şi eliberându-le din viaţa noastră.
Exemple de cauze care pot alcătui triunghiuri limitative: regretele, teama, ataşamentele, cameleonismul, orgoliul, furia, gândurile obsesive, controlul celorlalţi şi al vieţii, negarea, evitarea, “eu am întotdeauna dreptate”, vinovaţia, neascultarea, deznădejdea, neîncrederea în sine, rigiditatea, supuşenia, pasiunea pentru detalii, “cred că ştiu”, “nu pot ierta”, duşmănia, dependenţa de droguri, confuzia, anxietatea, depresia, indecizia, analiza excesivă, juramintele de saracie, prietenie, castitate făcute în aceasta viaţa sau altadata, neiubirea de sine, ş.a.
Orice problemă este de fapt o căluză care ne invita în interiorul nostru să scoatem la suprafaţă, neacceptări, neiertări, aspecte nerezolvate, aspecte neintegrate care se repetă şi care nu ne ajută să elevăm. Problema e un carlig care agaţă şi aduce în aproape, emoţia, gândul, automatismul, credinţa, intenţia, valoarea asupra căruia e de dorit să lucrăm.
De multe ori intuim când se apropie o problemă. Interiorul nostru e mai încins, mai nerelaxat, ceva electrocutat bordează atmosfera, o stare grea planează peste tot.
Problema este generată de unul sau mai multe triunghiuri limitative şi ea ne mută de la EXTERIOR la INTERIOR pentru a desface energiile schimbării.