Imi place sa ma uit in dulapioarele oamenilor si sa le vad atat cat mi se ingaduie, darurile, deschiderile, intregirile.
De multe ori aleg o initiere exact dupa cum simt ca ar trebui asezat acel glob de lumina in raftul lui divin urmarind pasii interiori ai omului si nu filele unei carti sau o scoala de spiritualitate.
Si de fiecare data bagheta marelui dirijor transforma aceste scantei in arteziene de Sens si Omul se trezeste, se desface, rodeste.
Am inteles astfel ca in timp divin, coacerea omului este unica si pentru fiecare un alt bob de lumina are Sens.
Si sunt coplesita de cata nevoie de rodire exista in toti si mai ales de cat de putini pasi sunt de facut.
Va invit acum in Centrul vostru sa va contemplati petalele. Veti sti in bucuria Cerurilor ce felie de lumina sa aduceti in viata voastra pentru ca tot ceea ce sunteti sa se desfaca in mii de Sensuri.