Aud aceste expresii adeseori: mă descarc înjurând sau așa îmi vine sa înjur și mă relaxez sau nu știu de ce injuratul mă face sa mă simt bine.
…
M-am apropriat de ortodoxie în jurul vârstei de 18 ani adică acum mai bine de 30 de ani și primele exorcizări vazute și traite în Frasinei au fost ale unor copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani. Și tipetele, zbaterea, tumultul, chinul erau foarte mari ….. dezvelind exact puterea negativă a înjurăturilor. La vremea respectiva nu prea știam de ce vin mătușile cu copiii atât de mici sau bunicile cu nepoței….în mânăstire însă rapid am aflat din chiar transa în care acești copii intrau ca mama ii dăduse celui rău din leagăn sau tatal ii trimisese pe copiii lui la mama celui rău și tot așa …și desigur entitățile negative chemate erau langa micuți și lupta continua pe parcursul a noua dezlegări pana când sufletul copilului se ușura și ochii i se limpezeau. Bunicile povesteau adeseori ca acei nepoței aveau insomnii, țipau foarte des, se razvrateau, vorbeau urat, dădeau în proprii părinți, aveau voci bizare, oribile, grele. Abia după ce veneau la Frasinei…se ridica parca cortina și părinții aflau care era rădăcina razvratirii sau a bolii…propriile lor înjurături prin care…isi legau copiii de scorpii, căpetenii, balauri care le luam în stăpânire și mintea și sufletul.
Și uneori vedeai și câte un soț oftând și spunând….m-a ocărât cu ….sa nu-mi meargă și uite ca nu-mi merge sau mi-a spus sa mă duc și eu și copiii noștri la cel rău și uite ca parca suntem posedați cu toții, ne certam în continuu, ne batem, a intrat raul în noi.
Cuvintele pot fi vitamine sau otrăvuri depinde cum le folosim si dacă aruncam opareala, voma, urâtul pe ceilalți nu înseamnă ca am scăpat și ne-am ușurat ci tocmai s-au mărit balaurii de langa noi daruind păcatul și următoarelor trei generații. Si uite așa încărcam karma de neam cu căpeteniile furiei căci dacă ai semănat vânt vei culege furtuna nu soare și cântec cum poate am vrea.
Chiar dacă nu vedeți entitățile urate despre care ortodoxia ne vorbește nu înseamnă ca ele nu exista și dacă ati văzut sau ati urmărit o exercizare cu siguranță ati auzit voci ce nu aparțin persoanei din fata și ati vazut schimonoseli care urâțesc chipul, îl descompun arătând…urâtul care se afla în acel corp.
La supărare anumiți părinți sau bunici arunca vorbe, înjurături…care se prind ca laptele făcând o brânză jalnica, îngreunând un copil, oprindu-l sa înainteze, legându-l….și apoi se întreabă de ce copilul lor da în ei sau de ce copiii lor sunt bolnavi sau de ce copiii lor nu zboară?!!!
Haideți sa gândim în consecințe ca sa nu mai lăsăm gândurile aprige și expresiile iuți sa strice tocăniță zilei.
Dacă semănăm urâtul …..oare putem culege frumosul?
….