Conform unei profeții făcute de părintele Arsenie Boca (supranumit ”Sfântul Ardealului”), Bucureştiul va fi un nou Ierusalim, iar transformarea capitalei României poate începe din anul 2020. Mărturisirea îi aparține Letiţiei Suciu din Dumbrăveni. „Ne povestea că România va fi grădina Maicii Domnului, Bucureştiul va fi noul Ierusalim. Şi care vor rămâne, aleşii lui Dumnezeu, că numai aceia vor rămânea, vor fi într-o fericire nemaipomenit de mare”, a declarat aceasta, la un moment dat.
„De aceea, pentru că iubesc păcatul mai mult decât pe Dumnezeu, Dumnezeu le trimite amăgiri puternice, ca să dea crezământ minciunii şi să cadă sub osândă toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au îndrăgit nedreptatea. Neputând nici aceasta, îşi aprinde ciracii şi pe «acela» al lor, care se repetă în fiecare veac de oameni, din zilele Sfinţilor Apostoli, până în zilele celui mai desăvarşit Antihrist, din vremea de apoi, când va propovădui Ilie, ca doară-doară va putea măcar să stingă pe ucenicii lui Iisus de pe faţa pămantului, prigonindu-i, spanzurându-i, ucigându-i, răstignindu-i şi în tot felul omorându-i”, mai spunea Arsenie Boca.
”Miroase a praf de puşcă ”, avertiza părintele Arsenie Boca
Totodată, părintele Arsenie Boca ar fi prezis și că românii vor pleca în număr mare din ţară, la un moment dat – fără a exista o precizare temporală clară – iar atunci când vor dori să revină pe meleagurile natale nu vor mai avea posibilitatea să o facă. El ar fi spus, în public, următoarele cuvinte-profeție:
„Măi, să ştiţi că mulţi vor pleca din ţară, dar puţini se vor întoarce. Va veni vremea când vor dori să se întoarcă şi n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări”
……
Parintele se referea la razboiul nevazut, focul malefic, lupta cu virusii, criza care ameninta planeta, lupta egregoarelor.
In profetiile parintelui anumite cuvinte-cheie sunt deschizatoare de porti interioare : bisericile vor ramane goale ( ceea se intampla acum) va veni vremea cand vor dori sa se intoarca si n-or mai putea ( unii romani au reusit sa se intoarca altii nu), dependenta de tehnologie, boli fara leac, Romania inconjurata de flacari ( razboiul nevazut, coronavirusul), faradelegi care sting Duhul, viata slabanogita de pacat, pentru ca iubesc pacatul mai mult decat Dumnezeu, au indragit nedreptatea, o hidra cu rasuflarea otravitoare va dori sa opreasca Vointa Dumnezeiasca, impovararea de taxe si impozite, slabi in credinta, veti cadea din cauza fricii, va vor cerne, in Transilvania ortodoxia aproape ca va disparea, cine are minte sa ia aminte, cine va ramane din razboiul acesta va fi ca graul din pleava
Despre cutremur…..
Părintele Arsenie Boca ar fi prezis că un mare oraș va fi șters de pe fața pământului, în urma unui cutremur devastator. Motivația părintelui a fost aceea că oamenii acelui oraș vor fi plini de păcate, făcând o paralelă cu pedeapsa divină care a căzut asupra locuitorilor din Sodoma și Gomora. Profeția a fost făcută în anii ’40 și se referă chiar la București, capitala României. Ca încadrare temporală ar fi vorba chiar de… secolul al XXI-lea.
Perspectiva este sumbră, într-adevăr, întrucât unele dintre profețiile părintelui Arsenie Boca s-au îndeplinit întocmai cum au fost rostite sau pictate. El a prevăzut cele două mari cutremure care au lovit Bucureștiul în secolul al XX-lea, definite de el ca ”cele două ouări”. Dar și mai înspăimântătoare este profeția că va produce și o a treia distrugere, cea care va pune orașul la pământ.
”Ne-a spus că o să ne pască un mare cutremur şi blocurile din Bucureşti vor ajunge ca şi cutiile de chibrituri”.
Mai jos este rugaciunea Parintelui Arsenie Boca. Sa ne umplem sufletul cu ea:
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mă ca astăzi toată ziua să mă lepăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac și astfel, ținând la mine, să Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul pe cer, că nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci iată păcătuiesc în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre și toate împreună au făcut temniță în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, așa risipind în deșert zilele noastre, umbriți și dosădiți până la pământ.
Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai mila de noi și pune foc temniței, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre și fă lumină sufletelor noastre. Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea rămân neputincioase.
Doamne, Cel ce vii în taină, ai mila de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârșiți și cât ești de aproape de sufletele noastre și cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre.
Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumină prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viața Ta. Lumina și Bucuria noastră, slavă Ție! Amin.