Am intrat intr-o librarie imensa…cum nu am mai vazut niciodata si deodata ochii mi-au cazut pe o carte avand chipul ei, cu ochii vezi si parul cret usor cazand pe umeri, privirea ei continand mai multe timpuri. Si am luat cartea…deschizand-o freamator . Si cartea se misca singura parca urmand un gand vechi nestiut sau un fir invizibil. Si am ajuns la pagina dedicata florilor si am patruns intr-o gradina minunata……….pasind realmente intr-un loc in care puteam vedea fiecare floare lacrimand sau vorbind sau imbufanandu-se sau soptind sau cantand. Si cele doua planuri erau vii si pagina de carte si gradina iar eu urma sa intalnesc aici…o prezenta radianta avand un zambet calduros, bland…pe regina Maria sau MayRa. Stangaci i-am sarutat mana si apoi ….m-am uitat cu incantare …la rochia lunga cu motive traditionale in care era imbracata. MayRa…..iti multumesc pentru aceasta intanire. Stii aproape in fiecare an din ultimii 8 in preajma zilei tale de nastere sau de 1 decembrie ti-am simtit prezenta, bland curgatoare aducand de pe filele timpului, o noua adancire. De ce acum? Pentru ca as vrea sa va arat ceva….si unduitoare…mi-a aratat o Ramanie intr-un corset foarte strans sufocandu-se din cauza unor toxicitati inadins puse in toate: in stiri, in magazine, in banci, peste tot. Sunteti constransi sa semnati pacte din ce in ce mai multe cu guvernul din umbra ca sa vi se vada chipul. Si pare ca nu se mai termina aceasta sarada a lacomiilor, minciunilor, dualitatilor guvernantilor vostri. Si cei de sus stiu….de aceste valuri de trezie si au acceptat ca prin arme psihotronice, minciuni, paraziti energetici, toxicitati sa va subtieze ca numar dar mai ales sa va copleasca cu cereri, tributuri, taxe, frici. Si nu aceasta este RaMania mareata, frumoasa, vie….Parca serafizandu-si glasul imi spuse…..voi stiti, cunoasteti, ati ales sa coborati in tara aceasta. De ce va este teama? de ce nu intretineti flacara iubirii divine? de ce nu va rugati in genunchi si cu lacrimi? De ce nu va osteniti pentru tara aceasta asa…cum am facut o si eu? Am lasat capul in jos….si cand am privit o din nou…plangea….plangea sfasietor, intreaga camasa scuturandu-se!!! Si am simtit ca lacrimile acestea isi au rostul lor si am tacut….si rand pe rand aceste sfere de lumina s-au transformat in flori si ea a luat aceste fragezimi si le-a transformat in Cununa. Si cu un zambet drag…mi-a zis…..noi am venit sa punem cununi acestei tari. Asa sa fie!!!!Si zambind m-a dus la masuta ei mica unde inca mai continua sa scrie. Si imi arata cum scrisul avea traire, chip se transforma in realitate. Si imi arata o RaMaNie frumoasa, jucausa cu oameni vii, cu pasuni si dealuri frumoase, cu cantec si freamat….Si imi zise…Ea este cu voi, in sufletelee voastre. Nu trebuie decat sa va reamintiti. Apoi imi dadu …..cateva frunze si ma ajuta sa privesc….si puteam vedea timpul acesta:……loviti de valuri ucigatoare, rascoliti de paraziti si toxicitati, pacaliti apoi pe o alta frunza ..am vazut mai multe conuri-oameni strangand pulberi de lumina si presarandu-le pe drumurile fratilor lor.
Mergeti cu viul celest si strajuiti noul timp. Si nu va plecati ca trestiile. Deodata im preajma ei am simtit mai multe prezente si uitandu-ma l-am vazut pe Stefan Cel Mare, Mircea Cel Batran, Mihai Viteazul…si ceea ce am retinut erau sabiile, mantiile si coroanele care radiau. Si erau mai multi si asezati si pe granitele tarii dar si in centru dand grai unor raze de lumina care creeau un fel de tesatura armonioasa Si acolo unde apareau noduri, sabiile dezlegau intarind tesatura. MayRa ma privi…….cu blandete….spunandu-mi. Nu va fi un razboi vizibil…insa dupa cum stii un altfel de razboi pe sufletele voastre, continua. Asa ca intariti-va sabiile de lumina pentru a fi strajeri luminosi. Cum sa o facem? Ma lua de mana si ma duse intr-un mic altar din gradina unde auzeam in clar …corul ingerilor. Ne-am asezat in genunchi si am patruns in melodia vie a locului. Si cantand cu sufletele noastre….sabiile se incarcau, la fel mantiile si cununile. Si am strans asa multa putere cereasca apoi am iesit de aici si MayRa si voievozii mergand catre ……..Templul Florii de lumina. Am patrans in el si am vazut multe flori in cerc avand o radianta in centru. Si privind am simtit ca acel buchet de luminite imi atinge sufletul transformandu-se in floare. Si MayRa avea o floare…respectiv o violeta cu un miros minunat. Si privind-o am simtit, bucurie, pace, armonie si multe alte trairi parca fara nume contopindu-se untr-un fel de extaz luminos. Si am privit la bolta…unde erau pictati parintii ceresti apoi la zidurile de lumina…pe care se vedeau…timpurile luminoase ale voievozilor prezenti apoi m-am uitat in ochii ei…si ea mi-a zis. Folosesti sabia de lumina pentru a va intari, mantia pentru a va proteja, cununile pentru a a aseza daruri pe locurile care plang.
……Apoi am simtit ca trebuie sa ma intorc insa …stiam ca candva ne vom reintalni din nou si din nou…..pana cand tara aceasta va avea si cununi si aripi de lumina.