Exista o veche si frumoasa chemare in mine si ea este legata de rodirea noastra a tuturor in Impreuna-Una.
Contempland Omul cu bratele imbratisand Cerurile si cu talpile mangaind Pamantul in bucuria cercurilor de luminite care alinta zorii Marii Treceri, am vazut ca darurile lui s-au parguit, ochii lui s-au limpezit, vocea lui atinge Centrul.
Copacul din noi se pregateste de Rodire aratandu-ne pe Cerurile interioare, Bucurii, Frumuseti, Intregiri.
Si nu pot sa nu observ cum coroana ii este plina de straluciri si ea se uneste cu alte corole de luminite si sensuri creeand drumuri de lumina pe care Omul paseste orchestrand Marea Trecere de la Floare la Rod in petalele reamintirii, dezvaluirii, stralucirii.
Copacul sacru, vers intregit ne vorbeste despre Omul indumnezeit care isi arata puterile in zorii acestei Treceri.
Contemplati radacinile, imbratisati tulpina si bucurati-va de Rod….
Fructele noastre sunt Revarsari de Sens, Adanciri, Straluciri. Si ele pregatesc in auriul intelegerii, o lume plina de Viata, Forta, Talc.