Omul se devaluie in lume ca o cruce si face valsul ceresc ca o sfera.
Crescand el isi reaminteste de scopul pentru care a venit indumnezeirea, de triunghiurile de virtuti si atribute divine care il sustin in nelimitare, de credintele care ii activeaza maretia, de pasiunile si de toate lucrarile de lumina care ii cladesc coloana interioara, verticala lui a fi, insasi Cerul.
Atunci cand Omul construieste doar pe orizontala pentru a avea, a castiga, a demonstra, pentru premii si diplome, vor veni provocari care vor dobora aceste cladiri de carton, dezvelind ca pilonii adevarati nu exista, coloana insasi lipseste si fara ea varful muntelui nu se poate dezvalui.
Incercati sa va descoperiti pasiuni pentru frumos, cautari in lumina, bucurii articuland in vers divin aceasta coloana. Inscriptiile ei sunt unice iar voi cocreatorii, minunati.
Fara aceasta verticala de lumina formata din chemari, intregiri, bucurii, aripile noastre nu cuvanta.
Pe spirala inaltarii, in valsul cerurilor aceasta coloana graieste, nelimitand Omul, redandu-i Stralucirea.
Cand iesiti din aceasta verticala creeand bucle existentiale sau triunghiuri de regrete, ofuri, dependente, atasamente, apare neimplinirea, organele bucuriei se usuca, rodirea este intaziata.
Coloana cereasca articulata cu patrunderile, adancirile, intelesurile noastre in multe vieti, este cea care ne lumineaza Calea, deschizandu-ne Portile, sustinandu-ne in Dospire, atingand Totul.
Opriti-va intre doua sarcini si meditati, lucrati intr-un triunghi divin, multumiti.
Asezati dragul vostru pe aceasta coloana si Noul Cer atins de ravna voastra unsa cu bucurie va cuvanta pe Noul Pamant umpland panerul interior si cel exterior cu belsug, frumusete, har.