M-am trezit intr-un fel linistita si totusi tulburata privind peste timp. In poalele visului Adina era intoarsa cu spatele pasind printr-o perdea verde frumoasa, creeata de natura. Nu i-am vazut chipul minunat ci doar pasirea. Era acum cateva zile. Valentin ridicase parca covoarele vremii cautand-o peste tot, sunand, intreband, vorbind cu agentiile din Nepal. Drumurile se deschideau un pic cat sa se vada doar o crenguta. Insa vestea trecerii ei cu adevarat am primit-o abia ieri. Si eu si el si tot echipajul Marketizator cu aripile-i Frecventa Om speram sa se intoarca cu fata, sa ne ia in brate, sa ne spuna o gluma, sa ma roage sa vorbesc cu un coleg care avea o tristete pe suflet, sa povesteasca entuziast, frumos si atat de calduros despre Cristi
( prietenul ei) care a prezentat-o parintilor lui, sa imi arate o piatra glasuitoare, sa imi daruiasca un buchetel de zambete, sa-mi deschida de fiecare data usa cand imi uitam cardul de intrare, sa imi ofere ceva de mancare daca ne surprindeam in bucatarie, sa ma ajute sa car paharele cu ceai cand mergem catre micul cabinet, sa-mi povesteasca cu drag despre Ioana, sa o admire sprintar, jucaus si calduros pe Maria, sa zboare toata cand il vedea pe Valentin, sa-mi sopoteasca despre Bali si alte calatorii pline de mireasma.

Asa era Adina, un inger intrupat, o fiica a Unimii, un vers frumos, ce atinge in nelimitare, Totul.
A plecat pe 11 iulie in Nepal sa urce un varf plin de poveste, Annapurna pentru a-si dezvalui siesi puterea, maretia, forta desi vremea nu era favorabila ascesiunilor. Ploile, terenul accidentat, raurile umflate toate ascundeau splendoarea muntelui insa Adina a continuat asezandu-si visul pe cerul interior. Annapurna a fost atinsa de sufletelul si pasul ei zvelt insa intoarcerea a fost plina de obstacole unul dinte ele smulgand-o valsului vietii.
Plangand pe plaja in verdele marii…..ochii mi s-au odihnit in clipoceala Sarrei din nisipul timpului….Te iubim Adina oriunde ai fi….scrisese micuta vorbind parca cu sufletele noastre imbratisate langa parintii divini dincolo de poezia acestei vieti, plutind.
Sarra si Stefan o stiau pe Adina…..Crosetasera multe momente dragute fie in Marketizator fie la munte. Si deodata zambetul ei stralucitor a disparut.
M-am trezit devreme parca pregatind covorul trecerii cu articole ce tin de moarte, suflet, divin in asa fel incat micuta poveste legata de Adina sa fie varful de munte.
I-am rasfoit articolul despre Bali pe care l-am facut impreuna si aproape ca nu vroiam sa plec de pe aceea fila…..Cat de plin de culoare, sunet si bucurie era acel moment in zumzaitul ei. Nu stiu sa scriu….te rog aseaza tu povestea…eu o sa-ti raspund la toate intrebarile. ….imi spunea Adina…..zambitoare.
Apoi mi-am amintit de cele doua intalniri de dinaintea plecarii ei parca vroiam sa o mai tin acolo, cu noi alaturi….sau poate doar sa o accentuez in mine. Nu stiu. Ma privea jucaus si pictam impreuna cultura din Agentie. Intrebarile mele se impleteau cu raspunsurile ei intr-un vals minunat care nu avea nici o oprire. Din cand in cand ma asezam in zambetul ca intr-un fotoliu, multumindu-i. Ma fascina bucuria, energia, frumusetea ei. Era insasi freamatul Marketizatorului si verdele Frecventei Om.

Acum e acolo pe Annapurna interioara…..stralucind din toate pietricelele pe care ni le aducea si le aseza ca o zanuta draguta intr-o cununa a amintirilor, e acolo cu bucuria ei frumoasa, curgatoare, limpede cu versul creativitatii asemeni unei cascade minunate, cu energia ei fara limite, cu acel curaj mare atingator de Ceruri.