Cand te aproprii de o manastire e de dorit sa faci cativa km pe jos fie ca pornesti de la Costesti( spre Bistrita de Valcea) sau din Muierereasca( catre Frasinei) limpezind pasii, chipul, cupa sufletului. E ca si cum te-ai spala in triunghiul iertarii, eliberandu-te, deprogramandu-te, asezand-o intr-o paradigma noua( vesminte noi) pentru a intra in Templu. Drumul in sine cu flori, copaci, soare te pregateste mai bine decat statul in masina pentru a primi fuziunea/ contopirea cu Cerurile. Daca mergeti doar cu masina cu ….30 de minute inainte sau de cand ati inceput calatoria….faceti o limpezire in voi sau pur si simplu pastrati tacerea. O calatorie spirituala presupune o pregatire anterioara pentru a vi se deschide Drumurile. Nu poti sa blestemi sau sa te umpli de suparari si apoi sa te intrebi de ce nu ai gasit drumul catre manastirea X? !…Drumul inspirator( Camino-ul interior) legat de Frasinei incepe din Olanesti de langa pensiunea Iulia, trecand peste dealuri, imbracandu-te cu pajisti, privind caprioarele, imbratisand copacii limpezind astfel sufletul in apele frumusetii. Postiti inainte rugati-va, spalati-va in triunghiul iertarii, chipul.
In posturile mari, aceste calatorii ne pregatesc pentru a intampina marea sarbatoare…iar postul Pastelui ne invita sa ne eliberam de vechi pentru a simti innoirea, florile interioare, bucuriile ceresti.
In toate sanctuarele trecutului, hierofantele revelau discipolelor cum sa invie pentru a ajunge nemuritori. Initiatii au studiat mai intai invierea in natura, metamorfoza omizii in fluture de exemplu sau a grauntelui care trebuie sa moara pentru a rodi. Si noi suntem invitati sa ne punem aceste intrebari mergand catre manastiri: La ce este de dorit sa renunt pentru a inflori/ a ma innoi? Ce parti din mine nu ma ajuta sa evoluez? Ce obiceiuri de gandire, actiune imi otravesc relatia cu mine/ cu ceilalti? Ce patimi imi murdaresc sufletul? Cum imi pot taia legaturile nebenefice cu bautura sau drogurile etc? Cum putem scapa de frici? Ce triunghiuri limitative imi incarca sufletul? Ce suparari nu ma ajuta sa radiez? Ce neiertari imi ingreuneaza pasirea?Cu ce judecati de foc mi-am indepartat prietenii? Ce vinovatii imi domina pasii? Ce atasamente ma subjuga?
Isus ne spune ca daca nu murim nu vom putea trai. Notiunea de inviere este legata de moarte, de descompunere. Atata timp cat grauntele nu moare el se opune manifestarii acelei puteri a vietii ingropata in el. Iar in om e de dorit sa moara sa moara natura sa inferioara( ex minciuna-lauda-supararea sau drogurile-jocurile de noroc-prostitutia sau orgoliul-supararea-egoismul) pentru a invita spiritul divin in cupa interioara…proaspat aerisita prin post, spovedanie, impartasanie. Secretul invierii se afla in fata noastra in natura si ne asteapta sa il intelegem, sa hotaram sa murim in mod constient ca sa apara din el Omul Nou. Foarte putini au reusit sa reinvie deoarece nimic nu este mai greu decat sa te eliberezi de triunghiurile limitative( ex: frica de necunoscut-frica de boala-frica de moarte sau de egoism-neliniste-furie pe viata sau de neiubire-neacceptare-vinovatie) care sunt abile, viclene si fac totul pentru a te domina, subjuga, manipula. Pentru a scapa de ele avem nevoie de mult discernamant, o iubire vie, statornica si vointa puternica.
In anumite initieri discipolul era asezat in sarcofag unde ramanea trei zile si trei nopti supravegheat de maestrii sai care cu ajutorul unei practici cunoscute doar de ei ii mentineau intr-o stare hipnotica: ei separau corpul sau fizic de corpurile eteric si astral cu ajutorul carora discipolul calatorea in spatiu. Timp de 3 zile el vizita toate regiunile, infernul, paradisul …privea extaziat si cunostea Adevarul. Cand se intorcea toate impresiile se inregistrau in creierul sau si putea sa si le aminteasca in detaliu.
Exista multe metode de a invia iar una dintre ele ne este dezvaluita de cele doua triunghiuri unul cu varful in jos si altul cu varful in sus. Ele ne invata cum sa ne inaltam pana la Divinitate sa ne topim in ea( prin fapte frumoase-rugaciuni-post) in acelasi timp sa o atragem pentru ca ea sa vina sa locuiasca si sa se manifeste in noi( prin triunghiul iertarii-spovedanie-impartasanie) Ma predau tie Una sau Parinte, Cuvinte, Duhule, Treime in Unime coboara in Graalul interior!!!! Triunghiul cu varful in jos curatat prin post, spovanie, impartasanie devine insasi peretii Graalului in care ambrozia divina….coboara!!!!
Evident adevarata inviere totala, definitiva, a fiintei umane, nu se face dintr-o data ci progresiv. In noaptea de inviere preotul aprinde o lumanare si transmite flacara in jurul sau pana cand intreaga biserica va fi luminata. Iata ce se intampla in sinea noastra, in clipa in care ati aprins o celula, intregul corp va fi aprins si luminat cu conditia ca natura inferioara( triunghiurile limitative) sa nu se opuna procesului de regenerare. Invierea definitiva subintelege ca s-au produs deja mai multe invieri. Sensul rugaciunii, al meditatiei, al contemplatiei este sa il invete pe om sa se hraneasca cu elemente de natura spirituala.
Ajungand in manastiri opriti-va la moaste sau sub candelabru. Deschideti-va bratele sufletului. Primiti bucuria cerurilor, pacea, graiul divin in pocalul inimii. Multumiti!!!!Manastirea exterioara pregateste biserica interioara, acel loc unde putem vorbi cu Cerul chiar daca afara pandemia a inchis bisericile sau nu puteti ajunge la preotul duhovnic din anumite motive. Cand te rogi intr-o biserica conul tau de protectie se umple cu sfintii locului care te sustin si care vin oriunde ai fi( in Bucuresti sau in Canada), desfacand petalele sufletului. Si ei raman alaturi de tine limpezindu-ti pasirea!!!!