Era o dimineata calda, tacuta, frumoasa. Ma lasasem atinsa de flori, de mireasma lor, de soare si cu sprinteneala ma indreptam catre prima borna de Sens, acolo unde viul profesiei ma saluta adancind reamintirea. Ma gandeam la cutremurul din Nepal si la oamenii care au trecut dincolo si ceream ajutorul tuturur grupurilor formate din oameni frumosi, colegilor mei, stiutilor si nestiutilor intr-o chemare a sufletului, simpla fara cuvinte. Aerul s-a deschis deodata parca ar fi primit rauri de alb si pe o spirala aurie am vazut multe flacarui frumoase ca niste rugaciuni adunate in buchete ceresti care faceau un vals minunat atingand Planeta, Tarile, Nepalul cu o blandete si cu un drag care m-a patruns cu Totul.
Le priveam zambind intelegand lucrarea si multumind.
Si daca simtiti sa intrati in acest mic vals si sa lasati ceva din caldura, iubirea, imbratisarea voastra, vizualizati aceasta spirala si graiurile divine si lasati-va condusi in lucrare.
In adevar, Impreuna suntem Una!