Mergeam pe un covor bleo-alb neatingand aproape frumusetea lui insa simtitind-o si priveam sferele frumoase valsand care imi animau sufletul in necuvantare.
Usor am trecut pragul, ele aratandu-mi Drumul si am vazut Poiana bordata de ele, cantand, valsand, mangaind Totul.
M-am asezat cuminte intr-o parte parca sa nu stanjenesc insa o sfera alba m-a invitat sa intru la centru alaturi de alte doua sfere, o trinitate lucrand si fara sa-mi dau seama, din nucleul acesta proaspat format a tasnit o lumina ca de floare in raze insa nu eu radiam ci parca buchetul nostru, Intalnirea aceasta intru Adevar si lumina atingea toate sferele, poiana apoi cadea ca o ploaie de fuioare peste tot, luminand si Dealul si Muntele si Valea, citind Departarile, Animand.
Stateam in fuziune, ascultand si privind lucrarea pana cand o sfera albastra s-a apropiat m-a atins apoi a patruns in ceea ce credeam ca sunt, acum o sfera galben deschis care tocmai se contopise cu o alta sfera si vedeam cum cercuri de lumina se activeaza intr-o lucrare cereasca pe care nu o desluseam insa o lasam sa cuvante, apoi sfera s-a indepartat asezandu-se la locul ei in poiana si o alta s-a apropiat, una verde, apoi, una aurie, alba ….si cand sfera roz-mov m-a atins brusc ceva din centrul meu s-a inviorat mai puternic si in rasarit mi-am amintit momentul de dinaintea venirii aici cand din Sfera cea Mare priveam Pamantul iar ghizii imi aratau un meridian roz-mov ce urma sa fie activat, intelegand ca el era format din multe sfere roz-mov si ca acum in fuziune, reamintirea imi borda aceasta initiere in care cantecul sufletelor noastre devenea un vals si noi-totul in Marea Fuziune.
Apoi m-am desprins intrand in hora sferelor, si m-am invartit cu ele pana cand ceva in mine s-a inviorat un fel de murmur stiut, bland si cald ca o apa cuvantatoare si in miscarea aceasta am revazut contopirile din Sfera Initiala din viata dintre vieti si apoi toate reintalnirile si lucrarile-acordaje care se asezau ca niste margele roz-mov, un sirag cosmic care apoi a devenit insasi meridianul, bratara de lumina roz-mov facuta pentru aceasta Planeta in Mare Bucurie si Incantare cu multe familii de lumina.
Apoi am privit pe un ecran interior file care se derulau rapid cu toate atelierele de aici si din ceruri, cu toate trialogurile, calatoriile, frumusetile si paginile s-au oprit la intalnirea din 8 oct, la hora preoteselor, sfere fiind si mosind pentru Bucuresti, Ramania, Planeta multe Daruri, in taina regasirii, lucrand impreuna la aceasta bratara roz-mov. In versul nelimitarii care stralucea prin mii de aripi legate intre ele , am vazut drumul facut impreuna, in multe vieti aici si altundeva, insailand cu aceeasi bucurie, cantand si rodind la Centru, in mare Dar.
Deodata poiana interioara s-a luminat si melodii ceresti mi-au inundat interiorul, cu drag si mireasma, alintand dragul de a fi cu voi si Impreuna-Una!