ne saluta in toate momentele de prezenta in Divinul din noi, atunci cand ne facem temele zilei si transformam provocarile in diamante, in orice deschidere de Sens ( initiere, ateliere conective, calatorii spirituale, trialog s.a.).
Sufletul nostru ii simte ca niste buchete de flori care ni se desfac la Centru cu o frumusete care ne atinge fiecare celula.
Ciobanul Bucur, o entitate frumoasa si luminoasa care a asezat aceasta borna de Sens la temelia Bucurestiului, a deschis porti largi si a creeat bolti de lumina pentru ca bucuria sa glasuiasca in toate locurile, in intalnirea sufletelor, in viul clipei.
El nu a fost doar stalpul de lumina al acestui oras ci si Maestrul Trecerilor pentru ca energia pe care el a lasat-o in zidurile energetice al Bucurestiului, ii ajuta pe cei ce locuiesc aici sau doar viziteaza acest loc sa faca salturi de intelegere de la un cerc la altul pe Spirala evolutiva, sa se bucure de ceea ce sunt, sa vada rostul unui treceri, sa zambeasca la tot si toate, sa dea drumul fortelor zagazuite sa se exprime in viata lor, sa infloreasca.
Nu exista rodire fara aceasta energie pe care o intalnesti atat de lesne in miezul Bucurestiului si in toate deschiderile de SENS.
Unitatile de Sens care au venit aici prin Ciobanul Bucur se desfac in Taina lui Acum imbracand Omul in hainele stralucitoare ale Cerurilor.
Reamintire, dezvaluire, stralucire. Portile bucuriei radiaza pretutindeni in Noul Bucuresti si arcele de lumina creeate de ele, hranesc Totul.
Bucurestiul a fost mort multi ani insa acum a inviat si stalpii Bucuriei ne ating Sufletele si ne desfac vietile catre mii de Sensuri.
Privind noii copiii zamolxienii, graalieni, ramanezi cu ochii recunoasterii, observ ca beteala bucuriei pe copacul numit Bucuresti ei au asezat-o, conlucrand cu radacinile de lumina reprezentate de ciobanul Bucur si cu steaua sufletului care este pentru aceasta Planeta, Ramania.