Pășeam pe un drum micuț șerpuit, ochii mei si sufletul tânjind după raza aurie. Părea ca reveneam din multe vieți căci aveam un sentiment de Acasa, de Primire, de Bucurie. Prin perdeaua de copaci se zarea o chilie micuța aflata la intrarea într-un munte îmbrăcat complet intr-o mantie aurie. O pace frumoasa mă învăluia din aproape în aproape și o duioșie, o caldura, o bucurie îmi umpleau cupa interioară!!!!
Și am intrat în chilie simțind încă de afara mirosul de pâine calda…..si acolo langa tresarirea aurie l-am găsit pe tata și pe Moș Ilie jucându-se cu petalele de foc, foc imaterial care nu ardea, lua forma intenției tale. Și am putut vedea cum vine către mine și mi se joaca în priviri și în mâini fără sa ardă. Și Moș Ilie spuse…..chipurile focului…… încălzeșteti sufletul!!! Și am stat privind jocul aurit simțind o caldura atât de frumoasa invaluindu-ma!! Și apoi am văzut în foc mai multe prezente alcătuind un cerc fiecare cu nota lui exersând o melodie. Și Tata a zis…sunt toți ai noștri, neamul nostru, venim și revenim pana când melodia aceasta este interpretata perfect. Si am simțit puterea cercului și apoi țâșnirea spiralei din foc și multe sfori arzând, melodia devenind din ce în ce mai puternica. Și tata m-a îmbrățișat spunând……Moș Ilie m-a chemat căci știa ca vei veni. Iar eu ți-am simțit dorul și dragostea. Și ghizii mi-au permis sa vin …..sa te îmbrățișez. Și am simțit în aceea îmbrățișare …așa o dragoste parca a Tatălui Ceresc trecând prin toți Tatii. Și am plutit învăluită de raza aurie știind ca Tata e acolo în Suflet în cămăruță lui cu Moș Ilie, dincolo de orice Trup. Și pentru o clipa prin Moș Ilie am simțit toți bunicii, și spirala zburdand….dezvelindu-mi lucrarea ei prin multe vieți. Și am auzit prin ghidul meu AraN….și orice neam poate sa cada și am văzut o spirala descendenta în foc mergând în jos cu focul patimilor sau al blestemelor sau poate sa creasca……si spirala s-a îndreptat și melodia era vioaie, frumoasa, stralucitoare căutând Cerul. Și toate virtuțile continua Moș Ilie va invita sa înaintați, sa creșteți sa dospiti ca niste paini de lumina……Oameni intru Hristos avand un caracter de lumina. Și am văzut omul ca o sfera și tot neamul mai multe rotunduri triunice ținându-se de mâini, revenind Acasă cu chip de lumina. Și Moș Ilie îmi arata în Sfera, Triunghiul cum coboară din Soarele Divin și se aseaza în fiecare Centru…echilibrând Pașii. Și spuse …
Așa primiți Iubire, Unime, Bucurie Hristica și toate triadele de lumina căci poștașul celest va vizitează în fiecare zi și în fiecare noapte.
Și am simțit puterea Trinității parca graind în tot cu Totul-Una. Si spirala era mai mare și mai frumoasa și fiecare sfera creștea.
Tata îmi spuse…..Suntem împreună chiar dacă unii dintre noi Dincolo de Val. Și am văzut cum focul rămâne in centru si o parte din spirala era Dincolo și alta Aici ținându-se de mana și continuand Valsul. Și doar în Adevăr ne putem elibera, putem creste, putem deveni.
Tata…de ce în Adevăr? Pentru ca în trup oamenii neaga multe din cele făcute și astfel valurile cresc. Si raza adevărului va vizitează și ea va aduce necontenit la nivel de suflet, revelații despre voi. Și când le urmați, spirala ascendenta a neamului va imbratiseaza pe toți in Sfântă Liturghie în momentele de recunostiinta sau în răsăritul divin, aurind pașii voștri. Ce fel de aur? Aur celest, argint celest, cupru celest, metale divine ce alcătuiesc bijuteriile cerești. Caci așa se închid temele de viață și lecțiile..primind bijuterii dăltuite în acest foc imaterial care arde impuritățile. Pentru o clipa am văzut un singur chip al neamului și am auzit o singura nota… necunoscuta. Și o bucurie suavă m-a copleșit. Apoi i-am văzut lui tata chipul. Și era și bucuros și trist. Și tata a zis…Când am plecat de aici am știut ca tu vei continua jocul și desi ți-am lasat multe lucruri neterminate…..te-ai străduit n-ai risipit aurul. Și ne întâlnim …..peste timp, caci si mie imi este dor de voi de aceea mărturisire vie din planul material. Și am simțit raza albastra pe care a plecat Tata invaluind focul și pe mine în Noi. Și în contopirea noastră am perceput Dorul dar și Bucuria și o Forță noua m-a animat deodată. Tata când mai revii….?
Și Tata mi-a arătat un timp nu foarte îndepărtat și un copil mic strălucind în foc. Și ma întorc dupa Nepal unde am avut o intrupare mică…..mă întorc în același neam de data aceasta ca fiica. Și am văzut ….o nepoțica mijind, o minune drăgălașă inundandu-mi ochii. O sa mă recunoști…îmi spuse!!!Și spirala deveni mai puternica…atingând vârfuri mai înalte. Tata ……sunt bunici care mai au nevoie de lumina? Și tata îmi spuse…ceea ce vezi focul acesta sunt toate lumânările pe care voi le ardeți în inimile voastre și în biserica. Și ele ne încălzesc pe toți căci nu exista recunostiinta și iubire fără aceste petale de foc. Cum adică? Focul este cel mai aproape de noi, puntea sau liantul dintre lumi. Desi nu ne vedeți focul va duce corespondenta vie la Moși și Strămoși sau mai sus la Înțelepți luminanand Drumul. Și am simtit pentru o clipa caldura aceea frumoasa îmbrățișând intreaga spirala a neamului. Și tata continua….avem nevoie sa nu ne uitați, sa va amintiți de noi cu dragoste aprinzând o lumânare în sufletul neamului. Si am văzut o spirala de lumânări luminând chipul fiecăruia…și o bucurie minunata aprinzând sufletele. Și i-am simțit pe toți bunicii și bunicuțele Bucurându-se. Și Moș Ilie Spuse….sa nu uitați Recunostiinta vie!!! Fiecare Flacăra….va încălzește pe toți, va luminează Drumul, va daltuieste chipul de lumina!!!!
Si melodia curgea…și îmbrățișarea era vie….si raza aurie ……tacea prin Noi.
Am ieșit din chilie mergând pe drumul șerpuit purtand în mine Duioșia, Spirala dansând și Recunoastiinta vie!!! Si pasind simteam mirosul de paine…si il aveam in suflet pe Tata privind Focul alaturi de Mos Ilie.