Am plecat în Grecia însoțindu-l pe soțul meu la o conferință organizata de un cuplu radiant, revenirea mea în acest loc fiind plina de bucurie pentru ca astfel puteam ajunge astfel și la Sfântul Nectarie din Eghina. Aterizand în Athena la 12 30 pe 19 martie am putut sa ne lăsăm rapid bagajele la hotel și sa alergam în portul Pireus de unde am luat ferryboat-ul pentru insula unde Sfântul Nectarie a făcut multe minuni. Drumul pe apa a fost plin de bucurie, de pace, de așezare, fiecare val gângurind parca în sufletele noastre. Și când am ajuns la Sfântul Nectarie, parca timpul s-a oprit……și o mantie aurie ne-a îmbrățișat pe toți, eram trei, așternând în ochii noștri…o limpezime, o caldura, o bucurie radianta. Si am rămas aici câteva ore, simțind recunostiinta aceea care curge în falduri……atingând toate cutele timpului și limpezind-le. Apoi ne-am întors în Athena eu gândindu-mă ca in următoarea zi în timp ce soțul meu isi va tine prezentarea voi putea sa valsez cu mai multe insulițe și cu Hidra și cu Poros, dand glas unui triunghi de luminițe.
Am ajuns din nou în portul Pireus și am descoperit ca drumul către Hidra și către Poros era închis, mai multe ferry-uri neavând curse sau fiind la ore total nepotrivite. Și deodata am întrebat de Eghina…și cineva mi-a făcut semn ca feryboat-ul urmează sa pornească și m-am trezit urcandu-ma în el fără bilet ca și cum o forță nevazuta m-ar fi luat de o aripa și m-ar fi aruncat în direcția aceea. Și când am pășit a doua oară parca era o alta energie, a deschiderii de porți, nu mai mergeam sa mulțumesc nici pentru mine și pentru familie ci o trena frumoasa de suflete păreau ca se strâng cu multa dragoste..venind în gând și simțire…la Sfântul Nectarie. Și plina de bucurie……am ajuns din nou ….în Eghina și am luat autobuzul pana la mănăstirea cea noua de unde pornește o spirala de trepte pana la Sfântul. Și pașii parca dansau printre flori și raze de soare și o duioșie frumoasa scaldă Totul. Și știam cumva ca vor reveni cu mai multi din ce în ce mai multi…întărind viață aceasta Hristos în cât mai multe suflete. Și la ultima treapta înainte de a trece pe sub o bolta frumoasa de flori am simțit primirea Sfântului coborând ca un râuleț de lumina de Sus pana jos. Și m-am oprit si am lăsat toate sentimentele sa zburde….deschizând porțile grădinii interioare.
Și apoi am intrat în biserica mormântului și am simțit sa citesc de trei ori numele tuturor celor ce au vrut sa fie menționați la Sfântul…și apoi scriindu-i am simțit ca Sfătui i-a primit pe toți, îmbrățișarea lui cuprinzând pe raze pe Toti si Toate.
Aici printre chiliile mici modelate de prezenta Sfântului simți râuri de lumina care iti inunda ființă, aurind în tine, adâncind și luminand fiecare colt. Și te trezești facandu-ti spovedania, limpezind fiecare varsta, spaland trecutul, dând adâncime prezentului. Si cât stai la Sfântul corpurile superioare iti zburda, ești fericit și în Unire cu Totul și parca nu este colt al vieții care sa te zgârie. Și când am plecat de aici …parca toate florile râdeau, la fel razele de soare, marea, Totul.
Insula Eghina sau patria fisticului este plina de culoare, flori. drăgălășenie. Nimic ostentativ sau rece. Pare ca întreg relieful modelat de prezenta Sfantului este încălzit de mult verde, de valuri de flori de ochii zambaciosi ai omului. Și când ajungi în port….chiar și aici ai un sentiment frumos..de Acasă pentru ca marea are o zburdalnicie frumoasa, calda……cu care iti încântă și ochii și sufletul.
Dacă ajungeți în capitala Greciei salutând-o pe zeița Athena nu uitați sa ajungeți cu vaporașul din portul Pireus în Eghina la Sfântul Nectarie. Veti simti trena aurie a sfantului…coborand in suflet……incalzind fiecare clipa!!!!