Ma plimb prin padure constant…..lasand aerul sa-mi limpezesca gandurile, copacii sa-mi graiasca despre zveltete, pamantul sa-mi alinte pasirea. Imi place sa ma opresc si sa vorbesc cu Soarele sau cu o Creanga simtind acea bucurie fuzionala care se face intre noi. Am observat ca in padure rugaciunile, contemplatiile, meditatiile sunt mult mai puternice, fiecare copac participand la tesere si retesere in retea Unimii. Azi intrand in padure am vazut 8 caprioare…Mi-a zburdalnicit inima simtindu-le prezenta. Parca imi calcau soptit pe suflet…….si piciorusele lor gratioase imi animau Plutirea. Iesisem din bratele cartii si ma plimbam la brat cu Padurea …reflectand la rolul de Tesator pe care nu doar omul il poate imbraca ci si copacii, florile, caprioarele. M-am oprit asezand micutele daruri….cu mainile-crengi si sufletul-Cupa. De departe parca auzeam cuvintele lui Stefan impletite cu verdele-muschi al copacilor: mama tu esti un ghem care tese Oamenii….

Am lasat grairea acolo si am pasit in Templul Unimii pentru a-i dezveli pe Tesatorii acestui Univers, cei care lucreaza cu ace si fire de lumina, la marile covoare divine ce pregatesc, Trecerea. Si sunt multi unii intrupati si altii neintrupati si toate civilizatiile de lumina isi au Tesatorii lor, lucratori divini in reteaua constiintei christice.
Emanatia lor sustine, integrarea, coacerea, saltul. Cand doi oameni casatoriti traiesc o dezintegrare si conflictul e mare Tesatorii stiu cum sa sa extraga fire de aur din provocare, fire cu care se tese o noua etapa, se trezeste un nou anotimp.
Ei au frumoase si dragalase daruri pe care le tin discret in tolba mosind in cupluri, la nivel de oras, tara, noi covoare, Frumoase Treceri. De multe ori nu le simti prezenta peste zi insa unda noptii ii dezvaluie.
Sunt prezenti in toate tesaturile rupte, zdrelite, uitate in toate versurile sparte tesand, oameni, situatii povesti.
Emanatia lor e sprintara, mai putin pamanteana, aurind aerul cu plutiri nevazute.
Lumile subtile i-au trimis aici pentru a tese pana si valurile sociale intre ele, a topi fierbinteala si a transforma tumultul in covoare de frumuseti.
Unii sunt tacuti si lucratori mari pentru covorul pacii altii sunt vorbitori delicati infinit hranitori in verbul trecerii.
De multe ori isi aleg profesii care au legatura cu oamenii urmand mai mult rolurile ceresti decat pe cele lumesti.
Impletiturile lor sunt vii iar nuantele parca nu au mai fost aici niciodata. Si de vrei sa-i afli….parca nu sunt de patrans, aerul lor e intins si bland apartinand Totului.
Tesatorii au adus blandetea, caldura, bucuria, iubirea, intelepciunea, rabdarea bunicii, mamei, fiicei asezand intre anotimpuri…. triunghiurile divinului feminin.
Si chiar cand nu vrei sa-i vezi sau nu te insotesti cu valsul lor, lucrarea se face, tacut, suav, frumos ca o boare primavarateca ce atinge pasul spre boltire, tandrete, inaltare.
Uneori te surprind cu o poveste sau te hranesc cu o tasnire. Nimic nu poate fi anticipat in versul lor pentru ca ei pot fi in Acum, a Treia instanta, Miezul si varful triunghiului, Degetul care tese, Caprioara care Zburda, Bucuria care te inunda, Omul care te priveste.