Observati personalitatea si veti vede ca ea nu se poate ascunde: are metodele si modul ei personal de a sfatui, de a cere, de a striga si chiar de a ameninta. Cand ii cunoastem felul de a actiona, nu ne putem insela dar tot trebuie sa ne dam osteneala, sa o supraveghem si sa-i analizam metodele. De exemplu cand vreti sa renuntati la anumite lucruri pe care ea le iubeste, veti fi panditi de ea ….prezentandu-va problema dintr-un unghi diferit ajungand sa va convinga la final ca ati gresit.
Si totusi nu trebuie sa distrugem personalitatea pentru ca ea este o bunica batrana, bogata care are cheile dulapurilor si sertarelor. Ea poseda bogatii subterane, materiale, neprelucrate adica instincte, pofte, pasiuni, dorinte; deci, ea este tare si puternica, singurul ei defect fiind dorinta de a acapara tot ce se poate. Altminteri ea este capabila, abila, minunata in festele pe care ti le joaca. Nu este neaparat rea fiindca in egoismul ei ea pastreaza, conserva, mentine si insufleteste averile omului insa ceea ce ii lipseste este constiinta morala, cinstea, impartialitatea, bunatatea, generzitatea.
Un initiat ca oricare alta fiinta are cu sine propria-i personalitate: o alimenteaza suficient pentru a o mentine vie dar nu ii da tot ce aceasta isi doreste. El o pastreaza, o controleaza dar nu o lasa sa fie stapana ca in casa unui sot pe a carui usa sta scris: Eu sunt stapanul dar sotia mea conduce. La un initiat lucrurile stau altfel : Eu sunt stapanul iar personalitatea mea ma slujeste….Iata ce spune un cunoscator…..el nu isi ucide personalitatea asa cum fac atatia eremiti . Ei au fost invatati ca trebuie sa traiasca suportand cele mai grele lipsuri …Dar personalitatea devine inutila daca este supusa unui asemenea tratament.
Personalitatea trebuie curatata, limpezita, hranita ….trebuie sa te ocupi de ea, nu trebuie sa te lasi purtat de capriciile si combinatiile ei. V-ati lasa un servitor fara hrana si locuinta?
Stiu ca au existat cazuri in care ea dadea ordine stapanului . De exemplu ea stia sa prepare atat de bine clatitile iar el era atat de pofticios incat el ajungea sa o ia de nevasta.
Pentru a nu fi invins de personalitate discipolul trebuia sa ajunga sa o domine dar este foarte dificil pentru ca personalitatea este sireata, comploteaza neincetat pentru a-si relua rolul de stapana.
Legati-va mai intai de Cer apoi adresati-va personalitatii cu o convingere ferma ca voi sunteti cu adevarat stapani: ea va fi obligata sa se supuna, lasand locul liber individualitatii. Trebuie totusi sa stiti ca chiar si atunci cand ati reusit sa imblanziti personalitatea ca sa o puteti inlocui cu individualitatea ea nu va disparea complet: ea isi va pastra cateva radacini in corpul fizic deoarece acesta este ultimul refugiu al personalitatii. Chiar si atunci cand nu mai ramane nici o dorinta in corpul astral cand nu mai raman ganduri intunecate in corpul mental, personalitatea isi pastreaza radacinile in corpul fizic. Aici in corpul fizic ea continua sa supravietuiasca si acest lucru este necesar pentru ca disparitia ei in planul fizic ar insemna ca Divinitatea insasi sa nu se mai poata exprima.
Daca va veti imbunatati felul de a trai in fiinta voastra interioara se va trezi o memorie care va va aduce ceea ce ati trait de mii de ani in reincarnarile anterioare. Nu veti citi nimic si totusi veti cunoaste Totul. Adevarata memorie se va instala in fiinta voastra.
Acela care stie sa traiasca in lumea divina va primi adevarata stiinta milenara inregistrata in fiinta sa fiindca ea va tasni la suprafata oferind adevarata cunoastere.
Si in acest punct, personalitatea va asculta…..curgerea care vine de la Sinele Divin, frumusetea care vine din Cerurile interioare.
Sursa: Omraam Aivanhov