Am aterizat in Cairo in jurul orei 8 dimineata venind din Sharm El Sheikh, dupa care am fost luati de un autocar si am traversat acest oras locuit de 22 de mil de egipteni, cautand in sufletul colectiv, Rasaritul.
Marturisesc ca trecerea nu a fost usoara, orasul e greoi, casele au acoperisurile garnisite cu resturi, mizeria e multa si mai ales tipetele lor interioare le simti in structuri, ca niste pocnete care parca urgisesc Cerul interior.
Cu toate acestea noi ne-am continuat lucrarea, rugandu-ne pentru fratii nostri, iubindu-i, imbratisandu-i. Deodata printre cladiri am vazut piramidele care parca inundau Centrul nostru, mustind de Sens, radiind.
Ne-am apropiat cu drag pastrand Clarul, Iubirea de tot si toate, Bucuria. Ne-am asezat in fata piramidei mari si fara cuvinte in ochii sufletului am vazut cum un drum de lumina se deschide si asemeni unor faclii intram la centru intr-o camera radianta, cu un triunghi alb in mijloc descris de trei entitati inalte, calde, iubitoare. In fata era un ecran holografic si de jur imprejur pe cercuri erau mai multe prezente. Ma simteam ca si cum m-as fi intors Acasa in familia de lumina, daltuita de veacuri in structurile mele.
Eram toti in centrul triunghiului si primeam in Adancuri, ceva ce trebuia acum desigilat, rasfoit, asezat. Am plutit peste timp si am recunoscut Initierea, cea de-a doua din Centrul Camerei care vine dupa Acordajul din Sarcofag si care era mai mai mult decat ceea ce stiam, o revarsare de Sens Colectiva, o conexiune cu Transconstientul Universal, o deschidere de Sens inceputa candva si intregita in Taina lui Acum.
Am devenit pentru o clipa , noi-toti o Sfera si am vazut cum spirala inaltarii s-a activat si valsul regasirii si-a desfacut intelegerile, luandu-ne pe aripile lui, hidratandu-ne, iubindu-ne, ajutandu-ne sa fuzionam cu Totul.
In bucuria reintalnirii, raze au tasnit din varful piramidei, inundand-o…apoi ele si-au continuat drumul hranind reteaua cu multe intelesuri.
Am plutit peste acest rasarit de aripi lasandu-l pe Ra sa ma hraneasca si apoi intregul grup sa dospeasca in acest final-initial desfasurat in clarul sufletului colectiv.
Trecerea aceasta radianta a noastra de pe un cerc de intelegere pe altul si a voastra de la registrul amintirii la cel al dezvaluirii si stralucirii in Unime este ca o deschidere de Ceruri in Impreuna-Una.
Toate imbratisarile cosmice sunt asemeni unui Rasarit insotit de bucurii intregitoare si toate acordajele universale sunt radiante si aducatoare de Sens pentru noi toti.
Apoi ne-am apropiat de piramida mijlocie si am coborat in subcontientul colectiv acolo unde langa un sarcofag , 7 entitati ne asteptau pentru a ne reaminti pasii trecerii. Raza interdimensionala era acolo ca un buton cosmic insa lucrarea era doar in registrul reamintirii nu si al initierii. Cu alte cuvinte dupa acordajul din Marea Piramida eram invitati sa revedem pasii de dinaintea Initierii, sa-i retraim, sa-i asezam in memoria cosmica, urmarind filmul energetic in sens invers.
Apoi ne-am indreptat catre Sfinx si am simtit cum in ochiul lui Ra, imbratisarea noastra este insasi Acasa, insasi Bucuria, insasi Dragul.
Imi fosnea tot interiorul si n-as fi plecat de langa el. Ca Preotesa a lui Isis mai fusesem aici Candva iar acum ma intorsesem pentru a-mi continua misiunea, intr-un alt registru insa tot in taina recunoasterii de Sine, lasand daruri si primind unitati de Sens de la Sfinx.
Si inchizand Cercul, Unul ne-a raspuns…..