sunt registre energetice in care scriu ca si cum as calatori pe niste benzi de lumina, largind fiecare cuvant, boltindu-l in Sfant Numele Tau.
Nu pot scrie aici pentru ca fiecare cuvant tebuie spalat, inaltat si apoi asezat in aceea potrivire care sa atinga Centrul.
Pe caii scrisului adesea am scrutat adepartarile si am vazut timpul acesta si rostul nostru si vi l-am adus in saculeti moi cu mult drag alaturi sa-l iubim la umbra atelierelor, sa-l tesem in calatorii, sa-l sculptam in gandul nostru.
Versurile divine sunt deschideri Ceresti in care insasi Glasul care anima Totul.
De multe ori stau la Porti, nestiind ce voi primi, cu zambetul in freamat, dospind in interior.
Intuiesc ca se vor deschide versurile divine sau ca nu merit si ca e de dorit sa cresc nevointa.
Insa in adevar versul divin se aseaza singur in articole ca si cum ar fi o rochie bine facuta in croitoria regala si eu doar mai ajustez ca un Croitor tacut, bucurandu-ma de garderoba frecventeiom, imbratisand si multumind ca copil care s-a trezit cu multe lucrusoare frumoase si e uimit de fiecare data de costumul sau fustita care vor aparea.
Versurile divine sunt Ceruri care glasuiesc prin noi, aducand in adancuri, Forta inceputurilor, Mireasma de Altadata insasi Taina.