sunt recunoasteri ale divinului din Celalalt, din Tine, din Tot. Sunt caramizi care sustin marile constructii in Unime. Rabdarea este vie si se formeaza in toate exercitiile vietii mai ales in momentele de trecere de la o etapa de crestere la alta. Dand din picioare si conditionand, Rabdarea se subtiaza si Materializarile in Unime nu mai apar.
In teritoriile rabdarii, proiectele noastre de suflet se tin de mana alcatuind o hora a Lucrarilor de Lumina care alcatuiesc Misiunea. Rabdarea este dospitoare, aducand in fiecare provocare, Talcul.
Rabdarea tace, glasuind doar in Unime. E discreta, blanda si cald-miruitoare. Atunci cand plapuma ei ne atinge, totul in jurul nostru capata Sens.
Privind Cerul Interior din teritoriile Rabdarii am vazut cum norii negri se micsoreaza, palesc sau se transforma in ploi de bucurie, sfere cuvantatoare, valsuri de SENSURI.
Rabdarea se cultiva in natura, pe langa rauri care zburda, urcand pe munti, observand fara judecata, acceptand cu intelepciune, adancind.
Atunci cand se intalneste Cerul si Pamantul si isi vorbesc in limbajul Curcubeelor, rabdarea este hidratata cu esente divine, din insasi Marele Suflet aflat in comuniune cu Spiritul Cosmic.
Rabdarea se creste din aproape in aproape, cu fiecare Rost asezat in interiorul tau in Cupa care Esti in valsul cu Gratia.
Atunci cand nu faci trecerea de la un triunghi limitativ la unul trezitor ai un ragaz de timp in care e de dorit ca rabdarea dar si deschiderea si vointa ta sa creasca. Cand trecerile sunt usoare, unitatile de Rabdare vin de la Sine, innaripand, Omul, Clipa, Totul.