Am intrat in Dobrogea cu chip celest in viul unei dimineti frumoase, blande alaturi de 22 de stalpi, luminatori si oameni frumosi care isi doreau din multe timpuri sa sarute obrajii acestui pamant vechi, calduros, radiant. In Templul de la Seimeni am simtit spirala lui Ra atingandu-ne pe toti cu splendoarea ei calduroasa, unind Cerul si Pamantul in versul unei zile de 13 iulie, aducand din cuferele vremii, unitati de sens, viuri ceresti, tandre regasiri. Am continuat drumul si la Sfintii Martiri de la Adamclisi, tasniri minunate ne-au atins si sufletul si mainile. Unii plangeau, altii simteau cum corpul raspunde fluviului divin, altii se bucurau in Ceruri. Erau atatea viuri minunate care coborau in Graalul interior dezvelindu-ne Cerurile. Pentru o clipa privind chipul durerii i-am vazut pe acei aparatori ai crestinatii atinsi de multa suferinta dar si de slava divina trimitand prin fapta lor, radiante minunate in sufletele noastre. Rabdare, credinta, curaj am deslusit scriind si viind intru Dumnezeu si triunghiul acesta l-am simtit vibrand puternic atat in pasirea celor 3 zile si un pic cat si in intreg valsul vietii mele. De undeva din spate…strastrabunica mea preoteasa imi zambea cald dand grai scolii si bisericii din Negresti (Dobrogea), strabunica numita de sateni, Vitoria Lipan ma imbratisa cu drag iar bunica Ana alaturi de sfintii ei luminatori, Maria, Ana si ioachim imi atingea pasirea, punand in cupa fiecarei clipe acelasi triunghi format din rabdare, curaj si credinta. Am recunoscut aceasta forta treimica, puterea ei, chemarea ei si i-am imbratisat inca o data pe sfintii martiri si toate triunghiurile ortodoxiei vii, pulsatile, prezente alaturi de noi. Exact de la Rasova am perceput energia Sfantului Andrei-prezenta Sf Casian-zambetul Mariei Magdalena, triunghiul avand in centru radiantele Sfintilor Martiri de la Adamclisi.

Desi drumul a fost presarat si cu mici provocari, puterile treimice formate din bucurie-iubire-smerenie, cumpatare-rabdare-adevar, liniste-predare-unime, blandete-intelepciune-clar, acceptare-iubire-iertare nu ne-au parasit as putea spune ca glasul lor a devenit din ce in ce mai puternic creeand o mantie a grupului in care s-au asezat frumoase dezveliri, daruri si salturi de intelegere.

Am trecut prin 12 porti si toate au adus din timpuri stravechi dar si de la luminatorii ceresti, triunghiuri formate din virtuti care au deschis in viul recunoasterii de Sine o noua etapa in valsul cu Viata insasi, Fratii nostri de pretutindeni, Locurile care ne cheama.

La pestera Sfantului Andrei s-a deschis o sala frumoasa care a imbracat intreaga ograda cu chipuri ceresti, nevoitori crestini si luminatori, ghizi de dincolo ce ne sustin in opera de trecere. M-am asezat cuminte in banca alba si creionul cosmic a inceput sa se miste ….sub ochii lor frumosi, plini de dragoste, imbratisatori.

Unde suntem? In sala sfintilor Dobrogei, treimile cuvantatoare care va conduc acum, dand grai pasirii voastre ceresti.

Si ceillati pot percepe aceste prezente radiante aduse aici de apostolul Andrei? Si ei primesc fiecare atat cat este pregatit, deschis, receptiv.

Ce este Dobrogea pentru noi? Tara apostolului Andrei, taramul rabdarii-credintei-curajului.

Ce putem lasa noi in sufletul ei? Iubirea voastra, blandetea, recunostiinta.

Si cum o putem dezveli mai bine copiilor si nepotilor nostri?

Imbratisand aceste locuri, insotindu-va cu virtutile ortodoxiei, dezvelind prin scrisuri, chipul ei celest.

Sunt multe locuri in care inca mai simt durerea. Cum o putem spala? Imbratisand-o, iubind-o, unind-o cu Cerurile.

Sfintii ei ne aud, ne vad? Sfintii ei va calauzesc fiind in fata, in spate la dreapta si la stanga voastra. In cruce v-ati intalnit, crucea va caluzeste din viul triunghiului celest.

Am simtit mergand cu acest grup minunat sa spun cat mai des (dupa triunghiul iertarii )aceasta raurire divina …..Soare christic primeste-ma, imbratiseaza-ma, iubeste-ma, Eu la Triunghiul celest vin, Cu toate fortele treimice ma inchin, Sunt Una cu Tine.  A primit Dobrogea aceasta ……bucurie cereasca?

Dobrogea s-a cristicizat sub pasirea voastra iubitoare sub clopoteii copiilor sub viul triunghiului.

Simt ca  deasupraDobrogei mai sunt si alte triunghiuri de luminatori inca nedezvelite.

Mai sunt 9 triunghiuri formate din sfinti anonimi, maestrii inaltati, stalpi ai Dobrogei.

Dobrogea gazduieste si orasele Shambalei?

Dobrogea are 7 porti active ale Shambalei, 3 temple ale lui Ra, 33 de manastiri radiante, 9 pesteri care functioneaza ca culoare de trecere, 11 aeroporturi interplanetare, 1 munte sacru, 3 paduri frumoase  pline de entitati ceresti, 12 bolti luminice.

Cum se vede de sus Dobrogea? Bunica, mama, copil intr-o raurire, chip de lumina.

Un cuplu n-a fost primit de poarta Mariei Magdalena si nici de bisericile rupestre de la Basarabi iar si un altul dupa duminica a trebuit sa se intoarca in Bucuresti. Care este talcuirea?

Mai multe intelegeri s-au activat si cuplul nu le-a imbratisat. Viul portii a grait insa triunghiul in ei nu a rodit.

Si pentru al doilea?

Atat le-a fost primirea. Sa dea glas predarii-intelepciunii-unimii.

Ce este muntele de creta de la Basarabi? Spatiu de trecere, cupa a unimii, viu celest.

Ce le pot spune oamenilor despre Dobrogea?

Ca in apele frumusetii ei, pomul christic, pomul interior rodeste.

Mia multi copiii au fost alaturi de noi, familii de lumina dar si gazute mici.

Dobrogea prin copiii insi dezvaluie toate triunghiurile de virtuti semanate aici de catre luminatorii ei dar si daruri de inaltare pe care ea le-a primit dupa multe timpuri ale durerii.

Am simtit ca pe trei cordoane ceresti, in Dobrogea coboara noi familii de lumina.

Asa e, vin inaltatorii Planetei deschizand in noi toti portile Imparatiei.

Si am simtit-o atat de vie pe Maria Magdalena….

Cu ea, prin ea, alaturi de ea, Cerurile Unimii ne ating.

Acolo sus mai multi porumbei zboara.

Sunt sufletele noastre in nunta vie la care ati fost invitati.

Incet sala s-a restrans …..si pasirea lumeasca a revenit. Chipurile noastre erau mai radioase stiind sau poate nu de aceasta intalnire in Ceruri.