Ma uitam cu bucurie la dansatorii relaxati, pasionati, una cu dansul care isi lasasera parca si stralucirea si darul si emotia intr-o fraza muzicala extrem de puternica daltuind constientizari, deschideri, intelegeri in sufletul trecatorilor. Radeau pe margine un pic transpirati apoi veneau la tine iti aratau palaria sa le lasi un banut si porneau din nou. Minunati acesti fauritori de graiuri stradale!
De obicei sunt trei, din nou trinitatea, prezentatorul el si ea sau cantaretul el si ea insa in fiecare triunghi vezi altceva. Tangoul este al pamatului, prin el manifestandu-se senzualitatea, pasiunea arzatoare, forta exterioara si daca ai nevoie de impamantare este un dans care te ajuta sa aterizezi insa daca esti o fiinta egotica, ambitoasa, doritoare sa acaparezi scena si sa invingi ar fi de dorit sa alegi valsul.
Privind strazile din Buenos Aires in mod special locul numit Caminito in care perechile danseaza mult si oriunde dezvelind linia lor simti intr-adevar ca tangoul a tasnit de aici si este ca un foc care cuprinde multe inimi, arzand, macinand, vociferand…
Sincer? Nu simteam liniste dupa aceste reprezentatii ci o lupta interioara care mi-am dat seama ca vine din chiar subconstientul colectiv al argentinienilor.
E foarte viu, acidulat si consistent acest dans si daca sunteti fosti calugari sau doar atoni, apatici in aceasta etapa, tangoul sigur va trezi in voi fortele pamantului, bucuria de viata.
Ma bucur ca am intalnit aceasta tara in sarbatoarea recoltei ca ma vazut-o frematand si bucurandu-se cu strazile pline, ca am simtit sufletele fara perdea, fara fard, in plina despletire, rasfatati de fructe, legume, dansuri.
Te imbratisez Argentina, Esti minunata in pas si vie in graire! La cat mai mult freamat, adancire, bucurie!